Invitatul emisiunii ZF Live de ieri a fost Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank, cu care am vorbit despre previziunile economice pentru noul an. În prima parte a discuţiei, Dumitru s-a referit la scandalul revizuirii în scădere a PIB-ului pentru anul 2011, cu 20 miliarde de lei, care a dus la demiterea preşedintelui INS.
"În ceea ce priveşte conturile naţionale, există un grad destul de ridicat de incertitudine, în sensul că măsurătorile statistice se bazează pe anumite eşantioane care pot fi o oglindă fidelă a realităţii sau o oglindă mai departe de realitate. Întotdeauna când publică datele de PIB, Statistica publică întâi o estimare numită semnal, care este destul de incertă la acel moment, deoarece se bazează pe foarte puţine date disponibile. Ulterior, pe măsură ce datele contabile devin disponibile, se actualizează cifrele şi, de regulă, doi ani cifrele de PIB sunt revizuibile. Chiar şi atunci când se publică ultima cifră, care rămâne bătută în cuie, ea este o estimare, pentru că nu poţi să măsori toate datele din economie. Ce trebuie spus însă este că metodologiile după care se fac aceste calcule sunt metodologii europene agreate şi auditate de către Eurostat, deci sunt aceleaşi la nivelul tuturor ţărilor din Europa. N-aş pune sub nicio formă la îndoială aceste metodologii sau cifrele publicate de Statistică, mi se pare chiar periculos să facem lucrul acesta."
Economistul a arătat şi că, spre deosebire de o economie "aşezată", precum cea a Germaniei, economia României este încă în tranziţie şi, astfel, suferă destul de frecvent modificări structurale. Aceste modificări au avut loc peste tot în lume pe fondul crizei, ducând la revizuiri statistice importante şi în ţări ca Statele Unite sau Germania.
Dumitru, care este şi preşedintele Consiliului Fiscal, a afirmat că este recomandabil ca în construcţia bugetului guvernul să îşi lase o marjă de manevră, folosind prognoze conservatoare pentru creşterea economică, "pentru a evita surprizele neplăcute". "Înainte de criză făceam nişte bugete care erau desprinse total de realitate, cu venituri bugetare prognozate de 39% din PIB", în condiţiile în care încasările bugetare ale României nu au fost în realitate niciodată mai mari de 33%, a mai spus Dumitru.
România are printre cele mai mici venituri bugetare din Europa, cea mai gravă problemă fiind colectarea, în special a TVA şi CAS.
"Înainte de a inventa taxe noi sau să le modificăm pe cele existente, trebuie sa ne gândim că cele care există trebuie colectate mai bine."
"Nu are sens să discutăm de creştere economică de 2% decât dacă reuşim să luăm bani europeni mai mulţi"
Pentru anul acesta, Guvernul mizează pe un avans al PIB-ului de 2%, o estimare optimistă pentru România, care are nevoie de creştere economică rapidă pentru a ajunge din urmă "plutonul" Uniunii Europene. Faţă de perioada de dinainte de criză, România nu mai are o sursă importantă a creşterii, anume influxurile de capital străin. "În contextul dificil de care încă discutăm la nivel european, fluxurile foarte mari de capital e improbabil să le mai vedem prea curând, ceea ce înseamnă că trebuie să ne concentrăm pe fondurile europene, unde avem sume garantate pentru noi pe care nu le luăm. Vom putea discuta de o creştere economică de 2% pentru 2013 dacă reuşim să deblocăm procesul de absorbţie a fondurilor europene. Dacă nu, doar să ne rugăm să nu plouă prea mult sau să nu plouă prea puţin, adică să ne ajute agricultura", a avertizat Dumitru.
Economiştii Raiffeisen estimează că economia României va creşte cu 1,5% anul acesta, dar şi această prognoză se bazează pe o îmbunătăţire a absorbţiei. Altfel, economia va creşte cu 1% sau chiar mai puţin. Dumitru se aşteaptă ca agricultura să contribuie pozitiv anul acesta, dat fiind şi efectul de bază favorabil. El a precizat însă că o evoluţie bună a acestui sector nu s-ar vedea şi în încasările bugetare, deoarece gradul de colectare în agricultură este printre cele mai slabe.
Dumitru este de părere că 2013 va fi un an greu pentru buget, pentru că România trebuie să continue consolidarea fiscală, adică să reducă deficitul bugetar şi mai ales deficitul structural, neinfluenţat de creşterea economică.
Economistul recomandă restrângerea în continuare a aparatului de stat, care, raportat la veniturile bugetare, este printre cele mai mari din Europa, dar nu prin regula "unu la şapte", adică angajarea unei singure persoane pentru fiecare şapte plecate. Această abordare duce la un deficit de personal în domenii "de primă linie", precum spitale şi şcoli, în timp ce administraţia rămâne mai departe supraîncărcată.
Prima prioritate pentru Guvern ar trebui să fie reducerea evaziunii fiscale, potrivit economistului-şef al Raiffeisen Bank. "În momentul în care ai venituri bugetare cu zece puncte procentuale din PIB sub media europeană, nu poţi să te pretinzi ţară europeană." A doua problemă gravă pentru bugetul de stat este risipa cronică a fondurilor din cauza fragmentării şi neprioritizării investiţiilor şi a supraevaluării proiectelor. Dumitru recomandă eficientizarea investiţiilor, pe bază de analiză cost-beneficiu şi nu de priorităţi politice, şi introducerea controlului foarte strict în achiziţiile publice, cu posibila modificare chiar a legislaţiei în domeniu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
