Eveniment

Lipsa investiţiilor loveşte în plin economia în trimestrul doi. Recesiunea bate din nou la uşă

Autor: Claudia Medrega, Andra Oprescu

15.08.2014, 00:09 1591
România a revenit în groapa recesiunii tehnice după ce economia a înregistrat două trimestre consecutive de contracţie (T2 minus 1%, T1 minus 0,2%), iar evoluţia dezamăgitoare a PIB-ului a luat prin surprindere economiştii şi Guvernul, în timp ce oamenii de afaceri spun că resimt de câteva luni evoluţia nefavorabilă a economiei, dar nimeni nu îi ascultă.

Taxele noi (euroacciza şi taxa pe stâlp), lipsa măsurilor reale de încurajare a cererii, dar mai ales lipsa investiţi­ilor, atât ale statului, cât şi ale sectorului privat, încep să stranguleze economia.

După ce în primul trimestru analiştii caracterizau avântul economiei ca „o veste bună“, „o surpriză plăcută“ şi „un semnal pozitiv“, acum economiş­tii spun că PIB-ul a avut o „încetinire peste aşteptări“, „cifrele sunt surprinză­toare“ şi „performanţa economică s-a deteriorat foarte tare“. În consecinţă, analiştii au pus „sub observare“ prognozele privind creşterea economică din acest an şi se pregătesc să le revizuiască în scădere. Acest lucru va afecta şi mai mult investiţiile care oricum erau firave.

Estimările „semnal“ anunţate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că în trimestrul al doilea PIB-ul a fost, în termeni reali, mai mic cu 1% comparativ cu primul trimestru, pe date ajustate sezonier, după ce în primele trei luni ale anului declinul, anunţat de Eurostat, a fost de 0,2% faţă de T4 2013. Astfel, conform cutumei internaţioanale, economia românească a reintrat în recesiune, având două trimestre consecutive de scădere.

Vestea reintrării economiei în recesiune tehnică a fost confirmată de Tu­dorel An­drei, şeful INS, care a fost acuzat de preşedintele Traian Băsescu de minciună prin omisiune pentru faptul că nu a anunţat public că a revizuit datele pe T1 de la un plus de 0,2% (pe 7 iulie) la un minus de 0,2%.

Pe de altă parte, premierul Victor Ponta, citându-l pe ministrul bugetului Liviu Voinea, a comentat: România mergea cu 130 km/ora şi acum merge cu 100km/oră, dar merge tot înainte.

Premierul se referă la faptul că ritmul anual de creştere economică a scăzut de la 3,8% în T1 la 2,4% în primul semestru, dar tot este creştere economică. Atât Ponta, cât şi Voinea spun că guvernul are bani (spaţiu fiscal) pentru a impulsiona cheltuielile în trimestrul 3 şi 4, ceea ce ar trebui să readucă economia pe şine, după deraierea din T2.

Pentru tot anul guvernul are o ţintă de 2,8% despre care Voinea spune că va fi atinsă. Oamenii de afaceri  spun că au resimţit o scădere a activităţii în trimestrul al doilea şi că rezultatele slabe ale economiei erau de aşteptat. Contracţia este pusă de aceştia pe seama scăderii consumului, taxelor noi şi a lipsei măsurilor de încurajare a economiei. Şi, din păcate, aşteptările pentru trimestrul al treilea sunt, în general, destul de pesimiste.

Marcel Bărbuţ, CEO la Adeplast, afirmă că activitatea firmei lui a mers bine în primele două trimestre din 2014, dar că acest lucru se datorează efortului depus în administrarea afacerii, în vreme ce „statul nu este interesat să îşi crească propria afacere“.

Unii oameni de afaceri pun rezultatele slabe ale economiei şi pe seama faptului că 2014 este an electoral şi atenţia oamenilor politici se îndreaptă spre „pomeni electorale“ şi nu spre stimularea economiei.

„Măsurile de stimulare a economiei pe care trebuia să le ia guvernul au lipsit cu desăvârşire. Este an electoral şi sunt alte priorităţi, se fac pomeni electorale. Sunt şanse slabe ca economia să se redreseze până la finalul anului“, susţine Octavian Creţu, acţionar la Romaqua.

Spre deosebire de oamenii de afaceri, analiştii se arată surprinşi de evoluţia economiei, rezultatele fiind sub valorile prognozate. Estimările indicau o creştere de aproximativ 0,5% în trimestrul al doilea faţă de primul.

Cătălina Molnar, economist-şef la UniCredit Ţiriac Bank, consideră că principalii factori care au dus la această ajustare a ritmului de creştere al PIB sunt, cel mai probabil, încetinirea industriei, deteriorarea contului curent şi o deteriorare în sectorul construcţiilor şi, implict, a investiţiilor. 

Andrei Rădulescu, analist senior la Banca Transilvania, a fost primul economist care a scris într-o notă despre scăderea economică din T1, care nu a fost anunţată oficial de Institutul Naţional de Statistică şi a indicat faptul că din punct de vedere tehnic, România a intrat în recesiune, având două trimestre consecutive -T2 şi T1- de scădere economică. Toată lumea ştia că în trimestrul întâi, conform anunţului oficial al Institutului Naţional de Statistică de pe data de 7 iulie, ultima revizuire, România a avut în trimestrul întâi 2014 o creştere economică de 0,2% faţă de T4 2013.

„Această evoluţie a fost determinată de contracţia investiţiilor productive, care nu a putut fi contrabalansată de relansarea consumului privat. În primul semestru economia internă s-a confruntat cu o divergenţă între climatul investiţional din economia reală şi climatul investiţional din economia financiară, pe fondul climatului macro-financiar extern, al crizei din Ucraina şi al politicii statului în materie de investiţii publice. Planurile investiţionale ale companiilor au fost nefavorabil influenţate în semestrul I de acciza la carburanţi şi de taxarea construcţiilor speciale.“

România a fost în trimestrul al doilea „codaşa“ Europei, cu cea mai abruptă scădere a PIB dintre cele 28 de state ale Uniunii Europene (UE), comparativ cu primul trimestru.

Agravarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina şi inflaţia scăzută au condus la o încetinire  economică neaşteptată în zona euro în al doilea trimestru, după ce în primele trei luni ale anului economiile din Europa creşteau în mod accelerat, iar criza din estul Europei nu avusese încă un impact economic semnificativ.

 

Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania

Economia României a reintrat în recesiune tehnică. Această evoluţie a fost determinată de contracţia investiţiilor productive, care nu a putut fi contrabalansată de relansarea consumului privat. În primul semestru economia internă s-a confruntat cu o divergenţă între climatul investiţional din economia reală şi climatul investiţional din economia financiară, pe fondul climatului macro-financiar extern, al crizei din Ucraina şi al politicii statului în materie de investiţii publice. La nivelul economiei reale climatul investiţional s-a deteriorat, fapt reflectat de declinul formării brute de capital fix, cu impact nefavorabil pentru dinamica întregii economii. Planurile investiţionale ale companiilor au fost nefavorabil influenţate în semestrul I de acciza la carburanţi şi de taxarea construcţiilor speciale.

 

Citeşte şi:

Declaraţiile oamenilor politici

Declaraţia şefului Institutului Naţional de Statistică

Ce comentarii a strârnit anunţul INS

 
AFACERI DE LA ZERO