Lucrările de construcţii inginereşti, adică de infrastructură, au scăzut în primul semestru cu 26,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în lipsa unor investiţii consistente din partea statului, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică.
Deşi ar trebui să reprezinte un motor pentru întreaga economie, lucrările de infrastructură au intrat în picaj anul acesta, în contextul în care şi cheltuielile publice cu investiţiile s-au ridicat în primele şase luni la 9,6 miliarde de lei (2,2 miliarde de euro), în scădere cu 21% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Ministerului de Finanţe.
„Nu poţi să produci taxe şi impozite dacă nu investeşti. Construcţiile reprezintă un mare funrizor de taxe şi impozite, dar în România politica statului este de a duce banii spre zone neproductive, cum sunt pensiile şi salariile funcţionarilor publici. E o politică greşită la nivel naţional, dublată de incompetenţa Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (principalul furnizor de lucrări de infrastructură din România – n.red.). Ne lipseşte o strategie la nivel macroeconomic“, spune Adriana Iftime, vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii şi director executiv al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii. Iftime adaugă că în prima jumătate a acestui an o serie de lucrări de infrastructură de transport care ar fi trebuit să asigure relansarea sectorului construcţiilor au fost amânate.
Spre exemplu, autostrada Comarnic -Braşov, prima şosea construită în concesiune de statul român, are investitori privaţi de mai bine de jumătate de an, însă nici până acum contractul de concesiune nu a fost semnat, în contextul în care încă se aşteaptă aprobarea finanţării din partea băncilor comerciale şi a instituţiilor internaţionale de finanţare.
Un alt exemplu este centura de sud a Capitalei, unde recent statul a reziliat trei contracte de construcţie încheiate în urmă cu câţiva ani, pe care însă nu s-a lucrat din cauza lipsei de finanţare. Rezilierea contractelor înseamnă reluarea licitaţiilor şi, în consecinţă, amânarea termenelor de începere a lucrărilor şi a efectelor pozitive pe care astfel de proiecte le pot avea în industria construcţiilor.
Pe lângă construcţiile inginereşti, şi lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 18,9% în primele şase luni, în timp ce lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au înregistrat un minus de 11%. Construcţiile noi au pierdut de asemenea 8% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.
Pe de altă parte, în sectorul de clădiri rezidenţiale s-a înregistrat un plus semnificativ, de 41,2%, în timp ce clădirile nerezidenţiale au crescut cu 6,6%.
Creşterile din aceste două zone nu au fost suficiente pentru a readuce pe plus sectorul, astfel că, în ansamblu, lucrările de construcţii au scăzut în primul semestru cu 9,4%, în serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, potrivit datelor de la Statistică.
Piaţa locală a construcţiilor a ajuns anul trecut la o valoare de 9,6 mld. euro, în scădere cu circa 40% faţă de perioada de boom.
Construcţiile au avut o contribuţie de 7,9% în PIB anul trecut, în contextul în care în 2008 aveau o pondere de 11% şi contribuiau cu o treime la creşterea economică de la acea vreme, care ajungea la peste 7%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor transmise de INS.
Mai mult, în ciuda faptului că România a înregistrat anul trecut o creştere economică de 3,5%, industria construcţiilor nu a avut niciun aport la acest avans al PIB-ului, care în schimb a fost susţinut de agricultură şi exporturi.
Anul trecut, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 1,6% comparativ cu anul anterior. În aceeaşi perioadă, lucrările inginereşti (de infrastructură) au înregistrat un declin de 1,9%, în contextul în care statul a redus investiţiile de stat cu circa 7,5%, iar fondurile europene pentru infrastructura de transport au fost blocate în primul semestru al lui 2013.
