• Leu / EUR4.7326
  • Leu / GBP5.2538
  • Leu / USD4.2139
Eveniment

Mai avem nevoie de FMI şi Banca Mondială? „Da“. Nu au fost programele de până acum un eşec? „Nu“

Mai avem nevoie de FMI şi Banca Mondială? „Da“. Nu au fost programele de până acum un eşec? „Nu“

Claudiu Doltu din august va fi reprezentantul României la Banca Mondială. Mediafax Foto

Autor: Cristian Hostiuc

27 iun 2013 749

Claudiu Doltu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor va prelua din luna august, la Washington, poziţia de reprezentant al României la Banca Mondială, într-o perioadă în care el spune că în relaţia cu organismul financiar internaţional România trece de la un statut de elev-profesor la cel de partener în care îşi poate formula propriile opţiuni în privinţa programelor pe care vrea să le urmeze.

„România este acum într-o situaţie diferită, fără exagerare, de campion, pentru că, în ultimul an, tipul de parteneriat cu Banca Mondială s-a schimbat. De la o ţară asistată, de tipul «avem nevoie de bani, fac ce spun ei», am ajuns la o ţară cu propriile opţiuni. În noul acord cu banca România va discuta ce programe păstrează şi pe care le închide… De asemenea, sunt linile de credit  stand-by, care sunt puse la dispoziţie în cazul în care ai nevoie. Este ca la o carte de credit, considerându-se că eşti un individ responsabil“, a menţionat el.

Doltu, 45 de ani, este la al doilea mandat (2013-2016) ca reprezentant al României la Banca Mondială, precedentul fiind în perioada 2006-2009.

Mai are România nevoie de FMI şi Banca Mondială, în condiţiile în care, după două decenii, rezultatele economice ale programelor cu cele două instituţii financiare internaţionale sunt discutabile? Nu poate România, reprezentată prin guvern, să stea singură pe picioare şi să fie credibilă în faţa pieţelor financiare?

„Convingerea mea este că România are nevoie în continuare de FMI şi Banca Mondială. Un nou acord cu FMI ar fi binevenit pentru a beneficia de asistenţă în domeniul reformelor din energie, transporturi, sănătate şi întreprinderi de stat, şi nu în ultimul rând, pentru reforma din administraţia publică. Cel mai probabil, noul acord cu FMI va fi pe doi ani“, răspunde Doltu.

„Sunt convins că foarte curând guvernul va lua o decizie referitoare la traseul de urmat pentru adoptarea euro şi din acest punct de vedere avem nevoie de stabilitate macro şi de continuarea reformelor structurale“, a adăugat el.

În aceste condiţii, dacă se stabileşte o dată clară privind adoptarea euro, noile înţelegeri cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană vor fi ultimele.

„Cu doi ani înainte de intrarea în ERM2 - anticamera zonei euro, România nu trebuie să mai aibă niciun acord nici cu FMI, nici cu Banca Mondială, nici cu Comisia Europeană, ca o dovadă că ţara şi economia este suficient de stabilă pentu a sta pe picioarele ei“, a precizat Doltu.

După 1990, România a avut zece acorduri cu FMI şi Banca Mondială, plus câteva sute de programe, pe zeci de sectoare. Care e fost rezultatul?

Doltu susţine că rezultatele programelor cu FMI şi Banca Mondială sunt „pozitive“, aceste două instituţii fiind cele care au forţat guvernele să ia deciziile de reformă. „Când nu am avut nevoie de FMI şi Banca Mondială (de banii lor - n. red), reformele au încetat.“

Dar dacă ne uităm la ce se întâmplă în educaţie (rata de promovabilitate este de sub 50%, profesorii sunt una dintre categoriile de angajaţi cel mai slab plătite, rata de abandon şcolar este de 17,4% faţă de media europeană de 12,8%), în transport (pe calea ferată viteza de circulaţie este de 43 km/oră, ca în 1943), în energie (unde toate entităţile de producţie sunt „sparte“. decapitalizate şi puse să se lupte între ele, faţă de modelul din Occident, unde integrarea este pe primul plan) şi în sănătate (unde serviciile sunt la pământ, iar medicii sunt foarte prost plătiţi şi pleacă din ţară), rezultatul este un dezastru. Echilibrele macroe­conomice au fost restabilite cu peste 20 mld. euro, numai din 2009 în­coa­ce, dar la nivel micro nu se vede niciun progres. În ciuda faptului că PIB-ul a crescut de aproape cinci ori faţă de acum două decenii (de la 40 mld. dolari la aproape 200 mld. dolari), iar exporturile de 12 ori (de la 4 mld. dolari la 58 mld. dolari), salariile şi nivelul de trai sunt la pământ, cu extreme foarte mari, ca într-o ţară din America de Sud.

„N-aş spune că rezultatele sunt un dezastru, poate rezultatele nu sunt aşa cum ne-am fi dorit, dar să ştiţi că lucrurile s-au mai îmbunătăţit. Într-adevăr, în anumite sectoare, lucrurile merg mai greu, cu risipă multă, dar totuşi merg înainte, şi asta este cel mai important“, răspunde el.

Dar cum stăm cu nivelul de trai? Nu este un eşec? „Nu cred că este un eşec. Depinde de cum se raportează fiecare la lucrul acesta. Sunt convins că standardul de viaţă este mult mai bun, iar calitatea vieţii ne arată acest lucru. Chiar şi în anii de criză, de acum, numărul celor care sunt sub pragul de sărăcie a scăzut“, menţionează Doltu. În relaţia cu Banca Mondială ce programe au mers? „Spre exemplu, închiderea minelor a mers foarte bine, România a atras 100% din bani… apoi, la Ministerul Muncii a fost un program pentru o mai bună identificare a beneficiarilor de protecţie socială cu o rată de tragere extrem de ridicată“ Ce programe nu au mers? „Spre exemplu, nu a mers programul cu reforma justiţiei… nu a mers programul pe cadastru, aici decizia a fost că se vor căuta resurse de la Comisia Europeană“, a menţionat el.

Doltu, profesor la ASE, a intrat în administraţie în 1998 pe poziţia de consilier economic al preşedintelui Emil Constantinescu. Ulterior, din 2001 până în 2003, a fost consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu. Din 2003 în 2005 a revenit la facultate, la ASE, pentru a fi luat apoi de ministrul Finanţelor Sebastian Vlădescu în guvernul Tăriceanu, ca secretar de stat. Din 2006 până în 2009 a fost la Banca Mondială, din 2010 până în 2012 a fost luat de Crin Antonescu în guvernul din umbră al PNL, pentru ca în mai 2012 să revină din nou pe poziţia de secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

Ca oficial care lucrează în administraţia de stat, el recunoaşte că sunt domenii în care lucrurile merg foarte greu, sunt eşecuri, sunt necesare reforme, chiar şi după 20 de ani. De altfel, Banca Mondială are acum un program cu Ministerul Finanţelor privind restructurarea ANAF, pe modelul aplicat în Bulgaria.

Cine este de vină că lucrurile merg atât de încet? „Nu mă aştept de la un guvern să facă multe lucruri, că nu poate. Guvernul trebuie să dea semnale clare încotro să meargă ţara asta“, răspunde Doltu.

El spune că problema tuturor guvernelor a fost prioritizarea investiţiilor, iar din lipsa acesteia s-au risipit foarte multe resurse.

„Nu s-a reuşit construirea bugetului în ţara asta în funcţie de priorităţi. S-au început multe proiecte, iar când s-a pus problema reducerii cheltuielilor s-au oprit. În al doilea an s-au început alte proiecte, în loc să fie continuate cele anterioare, şi tot aşa. Nu poţi să faci în ţara asta, în acelaşi timp, şi Coridorul 4 şi autostrada Comarnic-Braşov, şi podul de la Brăila, şi autostrada Iaşi-Târgu Mureş şi multe alte proiecte“, adaugă el.

Nu este asta o critică la adresa guvernelor şi regimurilro din care a făcut parte, ca funcţionar al statului? „Nu e deloc o critică, ci o spun ca un argument în favoarea prioritizărilor“.

Trebuie să adoptăm euro? „Da. În primul rând, pentru că suntem în Europa şi prin intrarea în Uniunea Europeană am acceptat de facto şi euro. Nu avem o clauză de «opt-out». În al doilea rând, lucrurile au mers bine în România când am ştiut încotro ne îndreptăm, când am avut o ancoră, aşa cum a fost NATO, Uniunea Europeană. Sunt convins că opţiunea fermă pentru euro ar putea constitui o ancoră pe termen mediu. În doi ani putem îndeplini condiţiile tehnice de onvergenţă nominală şi rămâne decizia politică. Ea nu poate fi evitată, dar avem libertatea de a alege când intrăm în euro“.

Deşi România are o monedă naţională, Banca Naţională este destul de limitată în impulsionarea economiei prin politică monetară, având în vedere că 70% din împrumuturile acordate sunt în valută, iar în foarte multe tranzacţii, moneda de referinţă este leu, dar în funcţie de cursul leu-euro de la BNR. Acest lucru este bine sau rău? „Asta este. Toată lumea judecă în euro, începând de la maşini până la pasta de dinţi“.

Din august, Doltu va fi la Washington, iar Ştefan Nanu, fostul reprezentant va reveni la Ministerul Finanţelor. 

„Profesional, e ceva deosebit, banca în sine este o experienţă unică“.

Între timp, cei de la Bucureşti trebuie să-şi prioritizeze investiţiile şi banii, să facă reforma administraţiei publice şi să găsească noi variante de reformă pentru transporturi, energie, sănătate şi educaţie. 

Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 28.06.2013

Principalele valute BNR - miercuri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7326
Diferență: 0,0127
Ieri: 4.7345
Azi: 4.2139
Diferență: 0,4505
Ieri: 4.2201
Azi: 5.2538
Diferență: -0,3036
Ieri: 5.2361
Azi: 4.2744
Diferență: 0,0984
Ieri: 4.2663