Investiile statului (din buget şi din fonduri UE) scad în legea bugetului din 2016 la 5,1% din PIB (37,7 mld. lei) de la 6,3% din PIB (44,8 mld. lei) cât era prevăzut în legea bugetului pe 2015. În schimb, cheltuielile de personal cresc ca pondere în PIB de la 7,3% anul acesta la 7,7% din PIB anul viitor.
Ministerul Apărării primeşte o falsă majorare de fonduri – de până la 1,7% din PIB (în jur de 1,2% din PIB anul acesta). Însă în jur de 3 miliarde de lei din banii Apărării merg spre plata pensiilor militarilor pentru că acestea vor fi achitate din bugetul Ministerului Apărării şi nu din bugetul de pensii, precum în 2015. Ca urmare a acestei manevre contabile, subvenţia acordată de bugetul de stat bugetului pe pensii va scădea în 2016 la 16 mld. lei de la 20 mld. lei anul acesta.
Guvernul Cioloş a păstrat în proiectul de buget ţinta de deficit calculată de fostul guvern la 2,95% din PIB pe ESA, la o creştere economică de 4,1%, dar şi-a bugetat venituri mai mari cu 4 miliarde de lei.
Astfel, dacă în proiectul de buget alcătuit de fostul ministru al finanţelor Eugen Teodorovici veniturile bugetului erau prognozate la 227 mld. lei (30,4% din PIB), proiectul scris de ministrul în exerciţiu al finanţelor prevede venituri de 231 de miliarde de lei (peste 31% din PB).
Ministerul Finanţelor ar urma să dea astăzi sau mâine detalii despre filosofia bugetului. Fostul ministrul al finanţelor Gheorghe Ialomiţianu, care a văzut date din proiect, spune că majorarea veniturilor bugetare s-a făcut pe seama veniturilor anticipate din fondurile UE.
Fostul guvern anticipa venituri la buget mai mari faţă de anul acesta cu doar un miliard de lei pe considerentul că reducerile de taxe vor face un gol în buget de aproximativ 10 miliarde de lei.
Potrivit datelor generale oferite ieri de ministrul finanţelor Anca Dana Dragu, PIB-ul pe 2016 va fi de 746 mld. lei, la o creştere economică de 4,1%.
Deficitul ESA ar urma să se limiteze la 2,95%, corespunzător unui deficit cash de 2,8% PIB şi un deficit structural de 2,73% PIB.
Potrivit ministrului, vor fi păstrate majorările de salarii decise de guvernul Ponta ceea ce va determina o creştere a ponderii cu cheltuielile salariale de la 7,3% din PIB în acest an la 7,7% în 2016.
Veniturile nominale ar urma să crească cu 1,6% faţă de acest an. Datele pe care se fundamentează bugetul sunt cele ale Comisiei Naţionale de Prognoză pe care s-a bazat şi proiectul de buget al fostului guvern.
Ministrul de resort a susţinut că valoarea investiţiilor va creşte în 2016 faţă de acest an cu aproximativ patru miliarde de lei. În realitate însă investiţiile scad faţă de cele care au fost programate în legea bugetului pe 2015. Doar dacă ele se realizează au şansa să fie peste cele din acest an, având în vedere subfinanţarea investiţiilor în 2015, în ciuda promisiunilor şi a programărilor bugetare.
Potrivit datelor generale ale bugetului, cheltuieli de personal vor fi de 57 de miliarde lei şi asistenţă socială de 79 de miliarde de lei.
Proiectul prevede că Ministerul Apărării va primi anul acesta 1,7% din PIB (aproximativ 2,8 miliarde euro), o suplimentare cu 0,4% faţă de proiectul de buget al guvernului Ponta.
În realitate, acesta este doar un calcul contabil pentru că pensiile militarilor ar urma să fie plătite în bugetul din 2016 din banii ministerului de resort (adică din bugetul de stat) şi nu din banii bugetului asigurărilor. Astfel bugetul Apărării ar urma să beneficieze în mod reali de doar 9 mld. lei, faţă de 11-12 mld. lei cât va prevedea bugetul instituţiei.
Alt minister care va primi o alocare suplimentară, de peste un miliard de euro, este cel al Dezvoltării. Fondurile suplimentare vor fi folosite pentru reabilitarea a 1.000 de şcoli.
Comparativ cu 2015, cheltuielile au fost majorate la Sănătate cu 3,1 miliarde lei, la Educaţie cu 9,6% şi la cercetare-dezvoltare cu 23%.
Ce se întâmplă cu peniile private
Anca Dragu a declarat că nu a decis încă dacă va fi majorată cota aferentă Pilonului II de pensii la 5,5% aşa cum era prevăzut în varianta de buget pregătită de fostul guvern, reamintind, totodată, că în buget este inclusă creşterea pensiilor publice cu 5%.
„Am inclus în bugetul de anul viitor creşterea pensiilor publice, Pilonul I practic, cu 5%“, a declarat citat de Mediafax.
Legat de majorarea cotei aferente Pilonului II de pensii, ministrul de Finanţe a spus că nu a luat o decizie legată de acest aspect.
Ce se îmtâmplă cu competitivitatea
Ministerul Finanţelor analizează în ce măsură majorarea salariului minim, de la 1.050 lei la 1.200 lei anul viitor, ar eroda competitivitatea României şi afecta economia, a mai declarat Dragu.
„Am iniţiat un studiu prin care să vedem în ce măsură ar eroda competitivitatea României şi astfel ar fi afectată întreaga economie românească. Ca urmare a acestui studiu vom decide şi posibilele tranşe în care vor fi făcute aceste creşteri salariale. La nivelul Uniunii Europene, multe state membre realizează creşterea salariului minim pe baza unor modele economice foarte clare prin care se pun în echilibru, se pun în aceeaşi pagină, toate aspectele care decurg din creşterea salariului minim, aspecte pozitive şi negative, astfel încât creşterea salariului să nu se facă ad-hoc şi să nu afecteze economia“, a spus ministrul Finanţelor, întrebat de jurnalişti la finalul şedinţei Executivului dacă bugetul de stat pentru anul viitor ia în calcul şi majorarea salariului minim pe economie şi în câte tranşe.
