Eveniment

Marile întrebări pentru bugetul României postpandemie: Cum se reduce deficitul bugetar şi cum va finanţa statul investiţiile şi relansarea economiei

Ionuţ Dumitru: Se pot aduce circa 2% din PIB în plus la buget într-un orizont de 2-3 ani prin eforturi hotărâte de digitalizare a administrării fiscale. În al doilea rând, sistemul fiscal din România trebuie revizuit şi repus pe baze echitabile, fără creşterea nivelului standard de taxare. O reformă adevărată a administraţiei publice, coroborată cu digitalizarea serviciilor publice, este absolut necesară. Desen de Romeo Răileanu

Ionuţ Dumitru: Se pot aduce circa 2% din PIB în plus la buget într-un orizont de 2-3 ani prin eforturi hotărâte de digitalizare a administrării fiscale. În al doilea rând, sistemul fiscal din România trebuie revizuit şi repus pe baze echitabile, fără creşterea nivelului standard de taxare. O reformă adevărată a administraţiei publice, coroborată cu digitalizarea serviciilor publice, este absolut necesară. Desen de Romeo Răileanu

Autor: Răzvan Botea

25.11.2020, 16:45 1103

♦ Consiliul Fiscal: Deficitul bugetar merge spre 10% din PIB în 2020 şi 2021, dacă nu se fac ajustări ♦ Scăderea economică din 2020 va fi de 5-6% Fondurile europene sunt singura soluţie viabilă pentru investiţiile publice din România şi pentru susţinerea revenirii economice.

Deficitul bugetar va merge spre 10% din PIB în 2020 şi se va menţine la acelaşi nivel în 2021, dacă guvernul nu intervine pentru ajustarea cheltuielilor şi creşterea veniturilor, este opinia Consiliului Fiscal (CF) asupra rectificării bugetare.

„CF apreciază un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020, potrivit metodologiei cash, în jurul valorii de 9,8% din PIB, cu 0,7 pp peste estimarea MFP ca urmare a identificării unui gol probabil de venituri (...) În anul 2021, cele mai multe state UE vor avea deficite bugetare în scădere conside­rabilă prin reducerea de cheltuieli nepermanente care au fost induse de pandemie şi de criza economică”, apreciază economiştii Consiliului Fiscal, care spun că România pleacă cu un deficit structural de 8% din PIB în 2021.

În acest sens, deficitul ar tinde şi în 2021 spre 10% din PIB: „Se va ajunge, probabil, ca medie aritmetică, la deficite în jur de 5% din PIB şi numai România ar rămâne la un nivel aproape dublu al deficitului, dacă nu s-ar efectua ajustări, şi în condiţiile creşterii punctului de pensie cu 14%”, mai notează reprezentanţii Consiliului Fiscal.

Guvernul a operat cea de-a treia rectificare bugetară de la începutul acestei crize luna aceasta. Potrivit noilor prognoze, Finanţele mizează pe o scădere economică de 4,2% în acest an, o revizuire negativă de la prognoza anterioară de contracţie de 3,8%.

Cu toate acestea, Consiuliul Fiscal estimează că economia românească va suferi o contracţie de peste 5% din PIB, spre 6%.

„CF consideră că intervalul pentru dinamica economică în acest an, al unei contracţii  între 4-6%, rămâne valid cu creşterea probabilităţii ca reducerea PIB să se situeze către partea a doua a intervalului.”

România a intrat în criza economică generată de pandemie cu două handicapuri mari: cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană şi unul dintre cele mai mari deficite externe. În condiţiile unui spaţiu fiscal redus, guvernul nu a putut interveni în economie cu bani din bugetul de stat masiv, la fel cum au făcut alte state europene, ci a trebuit şi va trebui în continuare să mizeze, spun analiştii economici, pe fondurile europene pentru susţinerea companiilor şi pentru susţinerea investiţiilor publice.

„În privinţa cheltuielilor de investiţii, dată fiind presiunea bugetară foarte mare, absorbţia fondurilor UE este singura opţiune viabilă pe care o avem pentru a compensa efectele nega­tive ale consolidării fiscale şi a finanţa investiţiile publice absolut necesare în condiţiile unui spaţiu fiscal inexistent”, scrie, într-o opinie, Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Daniel Dăianu, preşedintele Consi­liului Fiscal, este de părere că reducerea defi­ci­tului bugetar presupune extra­ge­rea unor resurse din economia, care ine­vitabil va încetini dinamica de creştere a PIB-ului. În aceste condiţii, fondurile europene sunt vitale pentru contra­balansarea efectelor negative ge­nerate de corecţia bugetară în anii următori. „Dacă absorbţia banilor europeni ar rămâne la nivelul mediu din anii trecuţi, corecţia macro ar afecta dinamica PIB-ului. Dacă însă, să zicem am avea o dublare (ceea ce nu este o ipoteza fantastică) a resurselor atrase, se poate contrabalansa efectul de extracţie de resurse”, a scris Daniel Dăianu într-o opinie.

Cu un deficit bugetar anual constant de peste 8-9% din PIB, va interveni problema finanţării în anii următori. Economiştii spun că este obligatorie consolidarea fiscală, în absenţa căreia ratingul suveran de ţară al României ar putea fi scăzut la categoria nerecoman­dată investiţiilor de către agenţiile internaţionale de rating.

Consolidarea fiscală se poate face pe de-o parte prin diminuarea cheltuielilor de stat şi pe de altă parte prin creşterea veniturilor. Pe partea de cheltuieli situaţia este sensibilă, în condiţiile în care grosul cheltuielilor este reprezentat de salarii şi pensii.

„Cred mai degrabă în soluţii care să reducă în timp factura socială (salarii şi pensii) ca procent din PIB, spre exemplu prin găsirea unui mecanism de indexare a salariilor şi pensiilor care să permită creşterea nominală a acestora cu o rată sub dinamica PIB nominal”, este de părere Ionuţ Dumitru.

Pe partea de generare de venituri la bugetul de stat, economiştii sunt de părere că majorarea taxelor nu este o soluţie. Mai degrabă, crede Ionuţ Dumitru, este nevoie de digitalizarea Finanţelor care ar putea aduce un plus de 2% din PIB ca venituri la bugetul de stat în 2-3 ani.

„Se pot aduce circa 2% din PIB în plus la buget într-un orizont de 2-3 ani prin eforturi hotărâte de digitalizare a administrării fiscale. În al doilea rând, sistemul fiscal din România trebuie revizuit şi repus pe baze echitabile, fără creşterea nivelului standard de taxare. O reformă adevărată a administraţiei publice, coroborată cu digitalizarea serviciilor publice, este absolut necesară”, mai scrie Ionuţ Dumitru.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO