♦ „Am văzut cu toţii că lumea se poate schimba într-o după-amiază. Am văzut că resursele nu au poliţă de asigurare. Că materiile prime fac politică. Am văzut că migraţia economică şi globalizarea au câte două tăişuri.“
Războiul din Ucraina pune la îndoială lumea pe care Europa a clădit-o în ultimii treizeci de ani. Invazia brutală a Rusiei, „nedreaptă, neprovocată şi ilegală“, a schimbat Europa, spune Mircea Geoană, adjunctul secretarului general al NATO.
„Lumea se reconfigurează, sferele de influenţă se mişcă, statele care profesează autoritarismul se aliază, China ameninţă tot mai mult liniştea raţională a planetei.“
Am văzut cu toţii că lumea se poate schimba într-o după-amiază. Am văzut că resursele nu au poliţă de asigurare. Că materiile prime fac politică. Am văzut că migraţia economică şi globalizarea au câte două tăişuri“, a spus secretarul general adjunct al NATO într-o intervenţie video la un seminar organizat de BNR şi ASE despre viitorul Europei.
Harta Europei, a spus Geoană, este, în bună măsură, trasată de autostrăzi. În vest vedem o reţea densă de linii şi bucle care acoperă aproape tot teritoriul, în timp ce în partea de est „abia zărim câte un căpeţel timid de sfoară“. E diferenţa de infrastructură care împarte lumea europeană în două lumi: una asfaltată şi luminată, cealaltă desfundată şi întunecată.
„Viitorul Europei depinde în mare măsură de reevaluarea hărţii. De integrarea uriaşelor resurse din est cu tehnologia şi capitalul din vest. Europa e obligată să facă acest efort uriaş de regândire a resurselor sale, a teritoriilor sale, a loialităţilor sale, a garanţiilor sale. Viitorul Europei, cel care decurge din acest prezent turbulent, trebuie construit pe resursele şi solidaritatea statelor membre, pe integrarea lor deplină, pe iluminarea completă a hărţii“, potrivit secretarului general al NATO.
Unde e locul României în acest viitor?
„În mijlocul lui. Trebuie să fim kilometrul zero. Borna de la care se măsoară fiecare pas.“
Războiul din Ucraina nu este singurul factor transformator al ordinii europene şi mondiale. Un întreg sistem global se afla în plină transformare. Linia de demarcaţie între strategic şi economic devine mai puţin netă.
Geoană spune ceva ce nu mulţi economişti spun sau cred. Desigur el este un social-democrat, dar să spui că „statul minimal“ a dispărut, adică statul care a lăsat mână liberă pieţelor şi capitalului, nu e cumva cam mult? Statele au intervenit puternic în apărarea pieţelor în crizele din ultimul deceniu ce par că nu se mai termină. Ca niciodată în ultimele decenii, conflictul dintre „capital“ şi „forţa de muncă“ a reieşit la lumină azi. Ce spune însă Geoană: „Profitul cu orice preţ, the race to the bottom sunt astăzi negate de însăşi lumea corporatistă şi financiară.“
Cum ne afectează pe noi acest sfârşit de eră şi începutul unui nou ciclu istoric?
Ce spune Geoană: Din punctul de vedere al ciclului economic, România parcurge cea mai bună perioadă din întreaga noastră istorie. Dar asistăm la un cataclism demografic, cu o populaţie la nivelul anilor ’60.
Agregat, economia creşte, însă inegalităţile de dezvoltare între regiuni şi categoriile sociale sunt mai mari decât înaintea aderării la UE. România are a doua cea mai rapidă creştere economică din Europa, dar aceasta nu s-a tradus în reducerea sărăciei.
Ce folos că recuperăm teren faţă de media europeană, dacă indicatorii de dezvoltare umană rămân printre ultimii din Europa?
Prin NATO şi UE, suntem mai protejaţi de riscuri de securitate din exterior decât oricând altcândva în istorie. Şi, totuşi, suntem mai vulnerabili intern decât oricând altcândva în istorie.
Ce e de făcut?
„Raporturile de putere politică şi economică în Europa se modifică. După războiul din Ucraina şi prin auto-decuplarea Rusiei de Occident, centrul de greutate strategic al Europei se muta către Est, iar această nouă oportunitate nu trebuie ratată.“
Harta Europei, a spus Geoană, este, în bună măsură, trasată de autostrăzi. În vest vedem o reţea densă de linii şi bucle care acoperă aproape tot teritoriul, în timp ce în partea de est „abia zărim câte un căpeţel timid de sfoară“. E diferenţa de infrastructură care împarte lumea europeană în două lumi: una asfaltată şi luminată, cealaltă desfundată şi întunecată.
