Principala miza a imprumutului de la Fondul Monetar International (FMI) si a eforturilor facute de Guvern si de Banca Nationala pentru scaderea cheltuielior bugetare este stabilitatea cursului, un nou episod de depreciere abrupta riscand sa destabilizeze sistemul financiar si sa creeze haos in economie.
Daca in criza de la sfarsitul anilor '90 deprecierea cursului a reprezentat o supapa de ajustare, acum numarul mare al firmelor si clientilor individuali cu credite in valuta face ca un salt al euro la 5 lei sa fie periculos.
BNR va avea insa mult de munca pentru a tine cursul in frau in toamna, majoritatea analistilor vazand motive serioase pentru slabirea leului, in conditiile in care economia va continua sa ofere stiri dezamagitoare, in timp ce banca centrala alimenteaza intensiv piata cu lichiditati.
De partea cealalta, guvernatorul Mugur Isarescu nota saptamana trecuta ca fundamentele care au determinat deprecierea leului din toamna trecuta - deficitul de cont curent si datoria externa pe termen scurt foarte ridicate - s-au corectat abrupt in ultimele luni, astfel ca nu mai exsita motive pentru cresteri de curs peste nivelul actual.
Departamentele de analiza ale marilor banci locale dau prognoze de curs intre 4,1 si 4,5 lei pentru un euro, la decembrie. Majoritatea analistilor vad euro peste 4,3 lei in iarna, iar atentionarile sunt pentru inceputul lui 2010, care ar putea aduce un nou val de presiuni asupra leului. Pe langa reducerea dobanzii-cheie la leu, care a ajuns acum la 8,5% pe an, BNR a operat din toamna trecuta si reduceri ale rezervelor minime obligatorii, pentru a asigura lichiditati bancilor. Banii s-au dus pana acum la Ministerul Finantelor, care are de acoperit un gol imens la buget, estimat sa ajunga la 8% din PIB.
Presiunea cea mai mare vine de altfel chiar din partea Ministerului de Finante, care incearca acum sa se imprumute agresiv in valuta, in conditiile in care bancile cer randamente in crestere pentru a continua sa cumpere titluri de stat in lei.
Finantele au atras 1,2 miliarde de euro de la bancile comerciale printr-un club loan (absorbind astfel o parte din sumele eliberate prin reducerea rezervelor minime la valuta), au mai primit 1,5 miliarde de euro de la Comisia Europeana si urmeaza sa puna in vanzare titluri in euro de 800 de milioane de euro (din care 300 pe piata locala si 500 de milioane pe pietele internationale). In plus, circa 1,7 miliarde de euro din imprumutul de la FMI vor merge tot in contul Finantelor.
Trezoreria nu poate vinde insa cele peste 3 miliarde de euro pe piata interbancara, ci doar catre BNR, care ii va oferi in schimb lei. Cand Trezoreria va face plati, acesti lei vor ajunge in economie, unde insa oferta de bunuri si servicii este in scadere, ceea ce creeaza loc pentru cresterea preturilor. O oferta mai mare de lei pe piata valutara creeaza automat si presiune de depreciere a cursului.
Guvernatorul Isarescu a admis saptamana trecuta ca aceasta inseamna practic emisiune de lei, dar a aratat ca o asemenea miscare este necesara pentru a stimula revenirea economiei.
„BNR ia in calcul posibilitatea de a reveni in pozitia de debitor net fata de sistemul bancar", a spus Isarescu la conferinta de presa organizata joia trecuta pentru prezentarea raportului asupra inflatiei pe trimestrul al doilea. Aceasta ar insemna ca BNR sa absoarba in depozite leii pusi in circulatie de Finante, pentru a evita o scadere abrupta a dobanzilor. O abundenta de lei pe piata ar creearea presiuni de depreciere a cursului, factor luat in calcul de analisti atunci cand prognozeaza un nivel mai ridicat al cursului pentru sfarsitul anului.
BNR are la dispozitie o rezerva impresionanta de 27 mld. euro pentru a apara cursul.
Cum vad analistii evolutia?
„Nu vad un scenariu catastrofal pentru anul acesta, dar perspectivele sunt destul de intunecate pentru primul trimestru din 2010, mai ales daca economia nu da semne de revenire. In plus, conteaza pe ce se va baza revenirea - ar trebui sa incepem sa producem ceva, nu sa avem din nou cresteri in imobiliare", spune Dragos Balaci, director executiv al Piscator Capital, o societate recent intrata pe piata administrarii de fonduri de investitii, si fost chief dealer la RBS Bank Romania.
El noteaza ca presiunea pe leu vine din partea nivelului inca ridicat al datoriei externe, (care a ajuns la 75 de miliarde de euro in mai, potrivit datelor BNR), la care se adauga si mentinerea unui deficit comercial, in ciuda ajustarii rapide din prima parte a anului.
„Desi nu suntem impotriva efortului BNR de a incerca sa reduca volatilitatea cursului, mai ales avand in vedere nivelul ridicat al creditelor in valuta din Romania, ne temem ca un nou val de depreciere a leului va fi dificil de evitat, in conditiile in care indicatorii fundamentali - cu o exceptie, deficitul de cont curent - se inrautatesc", nota recent Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank. El subliniaza ca protejarea leului este ingreunata de injectiile masive de lichiditati in lei operate de BNR pentru ca Finantele sa-si acopere deficitul bugetar.
Momentan leul beneficiaza de sentimentul favorabil al investitorilor straini. BNR a calculat ieri un curs de 4,2088 lei pentru un euro, cu 0,23 bani sub nivelul din ziua precedenta.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
