Recenta decizie de reorganizare a ARACIP (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar), instituţia care evaluează calitatea educaţiei din şcolile româneşti, împarte, pentru prima dată, „societatea civilă“ în tabere diferite: unii spun că ARACIP nu şi-a făcut datoria timp de 16 ani şi că era necesară schimbarea, pe când alţii spun că noile schimbări vor duce la o politizare excesivă a unei instituţii care trebuie să rămână independentă. Sorin Câmpeanu, ministrul educaţiei, a spus că a luat decizia după ce în 16 ani de activitate ARACIP a evaluat periodic „mai puţin de un sfert din şcolile româneşti“.
„Una dintre problemele mari ale acestei hotărâri este aceea că Ministerul Educaţiei numeşte preşedintele şi membrii consiliului ARACIP, asta înseamnă că această decizie poate fi în pixul ministrului. Noi avem un ministru al educaţiei cu un mandat de 1 an şi 2 luni, în medie, lucru care nu asigură o stabilitate şi, mai mult, nu garantează o expertiză. Partea de guvernanţă este foarte politizată şi în niciun caz nu există o dorinţă pentru profesionalizarea cu adevărat a acestei instituţii care, într-adevăr, nu a garantat calitatea educaţiei în România, dar care acum este subordonată ministerului, adică aceluiaşi stakeholder pe care trebuia să îl controleze“, a explicat Diana Certan, preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie, o federaţie care reuneşte o parte din ONG-urile din sfera educaţională.
ARACIP a fost înfiinţată în 2005, în vremea lui Mircea Miclea, ministrul educaţiei de atunci. Scopul ARACIP este să acrediteze şcolile şi grădiniţele de stat şi private (verifică dacă cerinţele pentru educaţia elevilor sunt îndeplinite) şi evaluează calitatea actului educaţional.
O altă măsură foarte contestată din noua hotărâre de reorganizare a ARACIP este legată de componenţa consiliului care va conduce organizaţia şi care are un singur ONG în structură, numit Asociaţia şcolilor particulare. Este pentru prima dată când într-o lege apare numele unui ONG cu „nume şi prenume“, spun contestatarii proiectului.
„Noi, ca asociaţie a şcolilor particulare, vom avea 1 vot din 16, deci nu vom putea influenţa o decizie, dar putem lua parte la discuţie şi putem aduce argumente de acum încolo. De ce apare asociaţia cu nume şi prenume în lege? Pentru că aşa a decis ministerul şi, în momentul de faţă, este sigura asociaţie a învăţământului particular care are o structură cu 280 de membri“, a explicat Christian Comşa, preşedintele Asociaţiei Şcolilor Particulare, care este totodată şi consilierul senatorului Ştefan Pălărie.
El a mai explicat că, până acum, cei 15 membri din consiliul ARACIP erau angajaţi ai instituţiei care luau decizii privind acreditarea, autorizarea etc., iar preşedintele ARACIP era unul numit „pe viaţă“.
Din 2005 până în 2021, ARACIP a fost condusă de Şerban Iosifescu, fost profesor de istorie şi director de şcoală şi doctor în ştiinţele educaţiei.
„Erau practic stat în stat. Noi am avut o poziţie publică încă de acum doi ani în care spuneam că ar trebui, în procesul de evaluare a standardelor, să fie toate părţile implicate, inclusiv reprezentanţii şcolilor particulare“, a mai spus Christian Comşa.
Cel mai recent preşedinte interimar al ARACIP, care a demisionat din acest rol de curând, a fost Silviu Iordache, care a lucrat, printre altele, ca manechin pentru designerul Cătălin Botezatu, potrivit EduPedu şi ProTV.
Printre alte controverse legate de noua hotărâre de Guvern se numără faptul că numărul de angajaţi ai ARACIP creşte de la 20 -25 la 75 de persoane, dar nu se explică de unde vor veni banii pentru această creştere de costuri (ARACIP este instituţie autofinanţată), dar şi faptul că nimeni nu evaluează activitatea ARACIP, la fel cum se întâmpla şi până acum. Totodată, mandatul membrilor boardului ARACIP va fi de 4 ani, deşi recomandarea experţilor în educaţie era să fie de 5 ani, pentru a evita ciclurile electorale.
„ E foarte multă formă fără fond, din păcate, şi nu este o dorinţă reală de reformă a calităţii educaţiei. Dacă ar fi fost o dorinţă reală, s-ar fi lucrat şi la capitolul de atribuţii, unde spre exemplu ARACIP-ul când merge în vizită ar trebui să se uite, de exemplu, la rata de abandon şcolar, rata de analfabeţi funcţional în şcoala respectivă etc. O reforma reală trebuia să includă reforma inspectoratelor şcolare, a centrului naţional de evaluare naţională şi a ARACIP, pentru că fiecare dintre aceste organisme au roluri în ceea ce înseamnă evaluarea şi calitatea educaţională din România“, a mai spus Diana Certan de la Coaliţia pentru Educaţie.
În 2020, ARACIP avea un efectiv de 19 angajaţi şi un buget de venituri de 5,7 milioane de lei, iar pentru a realiza evaluările a subcontractat „600 de echipe“ de evaluatori externi.
Proiectul de HG pentru reorganizarea ARACIP a fost aprobat în această săptămână, iar primele consultări cu sindicatele şi cu ONG-urile din sfera educaţională au avut loc pe 27 decembrie 2021, când au fost foarte multe contestaţii mai ales pentru lipsa de transparenţă.
Ce este ARACIP
► Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) a fost înfiinţată în 2005, în vremea ministrului educaţiei Mircea Miclea
► Are două funcţii principale: acreditează şcolile şi grădiniţele (verifică dacă cerinţele pentru educaţia elevilor sunt îndeplinite) şi evaluează calitatea actului educaţional
► Avea 19 angajaţi în 2020 şi venituri de peste 5,7 milioane de lei; agenţia a folosit 600 de „echipe de evaluatori“ externi în 2020
► A verificat 640 de evaluări de şcoli în 2020
► Din 2005 până în 2021, ARACIP a fost condusă de Şerban Iosifescu, fost profesor de istorie şi director de şcoală şi doctor în ştiinţele educaţiei; Silviu Iordache, fost manechin pentru designerul Cătălin Botezatu (potrivit EduPedu şi ProTV), a fost cel mai recent preşedinte interimar al ARACIP.
Care sunt controversele din legea adoptată care reorganizează ARACIP
► Ministrul educaţiei numeşte preşedintele şi membrii consiliului ARACIP â> risc de politizare a modului în care se face guvernanţa instituţiei
► Numărul de angajaţi ai ARACIP creşte de la 20 - 25 la 75 de persoane â> nu a fost explicat cum se vor asigura resursele financiare pentru această creştere
► Un singur ONG – Asociaţia şcolilor particulare din România (este menţionat numele acestuia şi în lege) – are dreptul să fie membru în consiliul ARACIP
► ARACIP rămâne, ca până acum, o instituţie a cărei activitate nu o evaluează nimeni
► Mandatul membrilor boardului este de 4 ani â> recomandarea experţilor în educaţie era să fie de 5 ani, pentru a evita ciclurile electorale.
