Eveniment

Motoarele creşterii economice din primele trei trimestre din 2023. Investiţiile au fost motorul principal al creşterii economice din primele trei sferturi din 2023. Construcţiile, IT-ul şi agricultura ţin economia în picioare în 2023. Industria este veriga slabă a economiei şi în acest an.

Motoarele creşterii economice din primele trei trimestre...

Autor: Răzvan Botea

08.12.2023, 08:00 1193

Lucrurile arată puţin mai bine pentru economia României, după ce Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat datele detaliate despre avansul economiei în primele trei sferturi din 2023, spun economiştii celor mai mari bănci din România. Cea mai bună veste este creşterea prin investiţii, care, lucru rar întâlnit, a fost principalul motor economic, în faţa creşterii pe consum. Investiţiile au avut un aport de 2,8 puncte procentuale la creşterea economică de 1,4%, trasă în jos de scăderile de stocuri ale companiilor.

„Sunt creşteri foarte mari de investiţii publice. Dacă ne uităm la sectorul de construcţii, are o creştere destul de mare. Dar vedem doar la construcţii inginereşti creşterea. Este o creştere a investiţiilor publice, mai ales din fonduri europene”, analizează cifrele Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

INS a revizuit datele din urmă, pentru că a încorporat şi cifrele despre evoluţia agriculturii în trimestrul al treilea, o mişcare care era anticipată de economişti. Astfel, agricultura a intrat în joc şi s-a alăturat construcţiilor şi IT-ului la cârma creşterii economice.

„Pe partea de ofertă, creşterea reală a PIB-ului a fost susţinută de agricultură în T3. Datele oficiale disponibile arată că producţia agricolă a înregistrat o creştere semnificativă de Ă26,4% an/an până la sfârşitul lunii octombrie. Această sezon agricol s-a dovedit a fi deosebit de roditor pentru porumb, soia, grâu, rapiţă şi orz”, spune Dorina Ilasco, economistă la BCR, într-o analiză a cifrelor de la INS.

Construcţiile şi IT-ul au continuat să pună umărul la creşterea economică a României în primele trei trimestre deşi, aşa cum remarcă şi Ionuţ Dumitru, la construcţii avansul a venit din zona de infrastructură, iar componentele de rezidenţial şi nerezidenţial scad.

Pe partea de utilizare a PIB, consumul este principala ramură economică, în oricare economie, iar în România are o pondere de aproape 80%. Chiar dacă investiţiile au avut un aport de 2,8 pp, şi consumul privat a venit cu o contribuţie importantă: 2,2 pp. Creşterea economică a fost însă de numai 1,4%, pentru că variaţia stocurilor a avut un impact negativ de 4,9 puncte procentuale. Practic, companiile au adunat anul trecut stocuri, aşa cum arătau şi datele la vremea respectivă. Anul acesta, stocurile sunt mult mai jos

„Variaţia stocurilor indică o scădere de stocuri, lucru care este ştiut. În perioada de decelerare economică, companiile nu mai produc pe stoc. Produc pe stoc când au recuperare. Acum se produce fenomenul de reducere a stocurilor”, a explicat Ionuţ Dumitru.

Un alt lucru rar întâlnit în rapoartele INS este contribuţia pozitivă a exportului net de bunuri şi servicii la creşterea PIB. Practic, reducerea deficitului comercial şi de cont curent al ţării a făcut ca exportul net (exporturi minus importuri) să aducă un plus creşterii. Cu toate acestea, România are deficit comercial, aşa că în formarea economică, exportul net rămâne tot pe minus.

„Sunt veşti bune în condiţiile în care avem doi factori care au condus la ajustarea poziţiei externe. Am avut anul trecut un deficit foarte mare de cont curent, generat de creşterile de preţuri, în special la energie. Anul acesta am văzut reversul şi s-a adăugat un factor, adică reducerea cererii interne”, mai spune Ionuţ Dumitru.

În linii mari, analiştii financiari nu şi-au modificat drastic  prognozele după apariţia datelor detaliate de la INS, dar imaginea arată puţin mai bine decât cea oferită de datele semnal. „Publicarea datelor detaliate privind creşterea PIB-ului în trimestrul al treilea, alături de o revizuire destul de semnificativă în sus a datelor preliminare, indică o imagine destul de rezilientă a creşterii în România. Noi ajustăm uşor prognoza noastră de creştere pentru întregul an de la 1,5% la 1,7%, cu un echilibru al riscurilor încă înclinat în sus”, scriu economiştii de la ING Valentin Tătaru şi Ştefan Posea.