Estimările Comisiei Naţionale de Prognoză mai arată că în următorii cinci ani, volumul lucrărilor de construcţii nu va reuşi să crească cu o rată anuală mai mare de 5 - 6%, în ciuda faptului că în România există o mare nevoie de construcţii, fie ele locuinţe, clădiri nerezidenţiale sau infrastructură.
Cei mai buni an pentru evoluţia construcţiilor vor fi 2015, 2018 şi 2019, când volumul de lucrări va avansa cu 6,2-6,5%, potrivit datelor de la Comisia Naţională de Prognoză. După un an 2014 în care construcţiile au cunoscut un minus de 6,7%, instituţia se aşteaptă ca anul acesta să existe o creştere de 6,2% în acest sector, în contextul în care lucrările inginereşti, sau de infrastructură, ar urma să aducă un plus de 5,8%, iar cele de clădiri – un avans de 6,7%.
În ciuda cifrelor de la Comisia Naţională de Prognoză, care anunţă creştere în construcţii pentru următorii cinci ani, jucătorii din domeniu sunt sceptici în ceea ce priveşte evoluţia sectorului de profil.
„Deja sectorul construcţiilor este afectat. Ne apropiem de sezonul rece, va fi o perioadă de întrerupere a activităţii în construcţii şi nu ştiu câte firme vor rezista până la primăvară, din cauza arieratelor şi a faptului că multe lucrări de infrastructură au bătut pasul pe loc anul acesta. Ne confruntăm cu probleme serioase“, spune Răzvan Niculescu-Aron, prim-vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC).
Una dintre problemele cele mai mari din industria construcţiilor se leagă de faptul că anul 2015 a adus o creştere, însă aceasta se bazează aproape exclusiv pe investiţiile private, lucrările de infrastructură întârziind încă să genereze un avans important pentru această piaţă. În primele şapte luni ale acestui an, datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că volumul lucrărilor de construcţii a crescut în total cu 11,6%, în contextul în care clădirile nerezidenţiale au înregistrat un plus de 17,7%, cele rezidenţiale – o creştere cu 11,5%, în timp ce construcţiile inginereşti, sau de infrastructură, au consemnat un plus de doar 2,4%.
De altfel, greutatea cu care merge sectorul infrastructurii se poate observa şi din plăţile realizate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), unul dintre cei mai importanţi furnizori de lucrări pentru constructorii locali. Astfel, în primul semestru CNADNR a plătit către furnizori doar 830 de milioane de lei, în condiţiile în care are la dispoziţie un buget anual de 6,5 miliarde de lei.
În contextul în care nu au reuşit să-şi revină după perioada de criză, mai mulţi constructori au intrat în insolvenţă în ultimii ani. Printre numele mari care s-au confruntat cu intrarea în insolvenţă în ultimele luni se numără constructorii Straco Grup (controlat de Alexandru şi Traian Horpos) şi Apolodor (controlată de Radu Ouatu), precum şi distribuitorul de materiale de construcţii Ambient (controlată de Ioan Ciolan).