Eveniment

A fost nevoie de opt ani şi de două reduceri de TVA ca să recuperăm consumul din 2008. Consumul a crescut în 2016 cu 13,5%, un avans chiar mai puternic decât în 2008, ultimul an de boom pentru economia locală

A fost nevoie de opt ani şi de două reduceri de TVA ca...

Autor: Cristina Roşca

06.02.2017, 00:07 1126

„În 2016 volumul vânzărilor din co­merţul cu amănuntul a crescut cu 13,5% an la an, în accelerare de la 8,9% an la an în 2015 şi, totodată, cel mai bun ritm din 2008. Aceas­tă evoluţie a fost determinată de ma­­jo­rarea venitului real disponibil al popu­la­­ţiei, nivelul redus al costurilor de  finanţare şi relansarea creditării, extinderea reţe­lelor de supermarketuri şi reducerea econo­miei in­­for­­male“, spun analiştii Băncii Tran­sil­va­nia.

Se notează accelerarea vânzărilor de produse nealimentare, evoluţie la care au con­tribuit decisiv o serie de factori (redu­cerea cotei generale de TVA, creş­terea salariilor şi dinamizarea creditării în lei). De asemenea, volumul vânzărilor de carburanţi a accelerat (...), evoluţie influen­ţa­tă de declinul cotaţiilor internaţionale la ţiţei şi de fluctuaţiile din piaţa valutară. Pe de altă parte, vânzările de bunuri alimentare au urcat cu 13,7% an la an în 2016, în decelerare de la 19,1% an/an în 2015, potri­vit aceleiaşi surse.

Datorită evoluţiei pozitive din ultimii ani şi în special din 2016 consumul a reuşit să acopere golul lăsat de primii ani de criză, respectiv perioada 2009-2011. Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul mai avea de recuperat la finalul anului trecut circa 1,6% pentru a atinge pragul din 2008, potrivit calculelor ZF care au luat ultimul an de boom economic ca bază de calcul. Evoluţia din 2016 a făcut ca pragul acela să fie depăşit cu aproape 12%. În anii de boom consumul intern era principalul motor al economiei locale, acesta cedând loc în ultimii ani exporturilor şi agriculturii. În ultimii doi ani a revenit însă în prim-plan.

Pentru acest an însă, analiştii şi executivii din comerţ sunt ceva mai precauţi însă, mizând pe o nouă creştere însă mult mai timidă. Ei susţin că o nouă reducere a TVA la bunuri nealimentare de la 20% la 19% (ceea ce s-ar traduce într-o scădere de preţ de doar 1% dacă ar fi transmisă integral la raft), precum şi majorările salariale anunţate şi implementate nu vot fi suficiente pentru a vedea un plus similar celui din ultimii doi ani.

„A fost un an foarte bun, peste aşteptări, scăderea TVA a jucat un rol major în relansarea consumului“, spunea recent Jean Baptiste Dernoncourt, directorul general al opera­ţiunilor Carrefour în România. Gru­pul francez Carrefour este al doilea jucător din comerţul local ca business, cu aproape 300 de magazine şi afaceri de 1,7 - 1,8 mld. euro anual, potrivit estimărilor ZF.

„Con­sumul va creşte odată cu scăderea TVA la 19% (începând cu 1 ianuarie 2017, n.red.), însă nu aşa mult ca în 2016“, adăuga el.

Analiştii Băncii Transilvania spun la rândul lor că pe termen scurt se aşteaptă la consolidarea  climatului pozitiv din sfera consumului privat, evoluţie susţinută de climatul pozitiv din piaţa forţei de muncă, semnalele din sfera politicii de venituri, reducerea cotei generale de TVA la 19% şi eli­mi­narea accizei suplimentare la car­bu­ranţi de la 1 ianuarie. „Conform scena­riu­lui macroeconomic central BT (revizuit recent) dina­mica anuală a con­su­mului privat va dece­lera de la 7,6% în 2016 la 5% în 2017, 4,7% în 2018, respectiv 4,4% în 2019.“

Încă de la finalul anului trecut, avansul consumului a început să încetinească odată ce impactul măsurilor de relaxare fiscală a scăzut. După reducerea TVA la alimente consumul de astfel de produse a galopat, crescând în fiecare lună cu peste 20% comparativ cu aceeaşi lună din anul anterior.

Chiar şi după ce efectul de bază al reducerii TVA s-a dus, în a doua parte a lui 2016, consumul de alimente a continuat să crească, însă într-un ritm mai temperat, cu o singură cifră. Avansul a scăzut însă lună de lună, până când în decembrie a intrat în teritoriu negativ. Astfel, în decembrie vânzările de alimente, băuturi şi ţigări au fost mai mici cu 0,4% comparativ cu aceeaşi lună din 2015.

Decembrie este tradiţional cea mai bună lună din comerţ, reprezentând pentru unele sectoare – IT sau jucării - chiar şi 25-30% din vânzări.

Pentru lanţurile de magazine alimentare ponderea este la 10-15% în funcţie format.

Datele INS sunt contrazise de jucătorii din comerţul modern care spun că per ansamblu, vânzările din marile lanţuri de supermarketuri şi hipermarketuri au avansat like for like (fără a fi luată în calcul expansiunea) în decembrie cu 5-7% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015. Scăderea este posibil însă să fi venit din comerţul tradiţional, care încă reprezintă 40% din tot comerţul cu dominantă alimentară.

„Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat astăzi (vineri, n.red.) datele cu privire la dinamica vânzărilor din comerţul cu amănuntul în decembrie şi întreg anul 2016. Statisticile indică decelerarea dinamicii  anuale a acestui indicator barometru pentru consumul privat (principala componentă a PIB) în  ultima lună a anului trecut, pe fondul disipării impactului reducerii cotelor TVA, dar şi a gradului ridicat de prudenţă în sfera populaţiei, în contextul acumulării de provocări (externe şi interne)“, mai spun analiştii Băncii Transilvania.

Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a revenit pe creştere încă din 2012, însă avansurile au fost mai timide iniţial, pentru ca în 2014 să fie vizibil un avans semnificativ al consumului intern. În 2015 creşterea a accelerat după ce reducerea TVA la alimente la 1 iunie de la 24% la 9% a readus apetitul românilor pentru cumpărături. Anul trecut avansul a atins un nou maxim, de 13,5%. În prima jumătate a anului, reducerea TVA la alimente din 2015 şi-a făcut încă simţit efectul. Apoi, de la 1 ianuarie a avut loc o nouă reducere a TVA însă la bunuri nealimentare, de la 24% la 20%. La rândul ei, aceasta împreună cu majorările salariale au susţinut o creştere importantă a consumului.

Astfel, vânzările de alimente, băuturi şi tutun au avansat anul trecut cu 13,7%, în timp ce românii au cheltuit cu 15,2% mai mult pe bunuri nealimentare. Vânzările de carburanţi au avansat la rândul lor cu peste 10%.