Eveniment

Nici bine nu şi-a revenit economia din criză, că banii (cei care se vor strânge) au început să fie împărţiţi de guvern

Nici bine nu şi-a revenit economia din criză, că banii (cei care se vor strânge) au început să fie împărţiţi de guvern

Autor: Iulian Anghel

10.07.2015, 00:06 4071

Cel puţin 32 de miliarde de lei (7 mld. euro, 4,7% din PIB) va trebui să găsească guvernul anul viitor, dacă vrea să pună în practică toate mă­surile de reduceri fiscale şi de ma­jorări de venituri ale angajaţilor şi pensionarilor. Ultima măsură de acest fel – majorarea salariilor demnitarilor ce va fi urmată de majorarea tuturor salariilor celor 1,2 milioane de angajaţi ai statului – va fi şi cea mai costisitoare – cel puţin 10 miliarde de lei anual, potrivit unor surse politice.

Televiziunea România TV a susţinut ieri că a intrat în posesia unor informaţii potrivit cărora, în doi - trei ani, ca urmare a aplicării noii legi a salarizării, salariile în administraţie vor creşte cu valori de 20 – 70%. Pe un astfel de plan, vom avea de a face cu o majorare de aproximativ 30% a fondului de salarii în administraţie - 50 de miliarde de lei la nivelul lui 2014 – ce va presupune un efort bugetar de 17 mld. lei. Împărţit pe trei ani, acest efort înseamnă cel puţin 5 mld. lei în 2016, mai puţin decât cele 10 miliarde de lei avansate anterior, dar care reprezintă, oricum, o sumă enormă pentru buget.

Demnitarii nu au aşteptat însă legea salarizării şi şi-au triplat lor salariile întâi – vor avea din august salarii de trei ori mai mari – ca să elimine, după cum s-au jus­tificat, „tentaţi­ile“ de a lua mită. Dacă aşa stau lucrurile ar putea avea succes, având în vedere că mulţi demnitari sunt sub anchete din cauza de mai sus.

Dacă până în prezent întrebarea a fost cum va fi aco­perit golul bugetar rezultat din reduce­rile de TVA, acum, trăgând linie, se pune întrebarea: de unde scoate guver­nul din buzunar, peste noapte, 32 de miliarde de lei cel puţin (4,5% din PIB-ul estimat al lui 2015) ca să aco­pere golul bugetar rezultat din inexpli­ca­bila generozitate pe care o arată în ultima vreme guvernul şi coaliţia la guvernare.

Dacă reducerile fiscale din Codul fiscal au fost discutate cu partenerii sociali, s-au întors pe toate feţele consecinţele sau au fost aprobate sau con­testate, pe lângă acestea au apărut alte măsuri de re­du­ceri fiscale care pun sub semnul în­tre­bării seriozitatea gu­ver­nării.

Reducerea TVA la alimente de la 24% la 9% „cos­tă“ 5 mld. lei, re­du­cerea TVA de la 24% la 19%, 9 mld. lei (calculele sunt ale guvernului), redu­ce­rea impo­zi­tului pe dividende de la 16% la 5% înseamnă 1,4 mld. lei, eliminarea ac­ci­zei la carburant de 0,7 eurocenţi, 2,8 mld. lei, eliminarea taxei pe stâlp, 1,4 mld. lei. Pe lângă, reducerea CAS cu cinci puncte decisă în 2014 care înseamnă alte 4 mld. lei. Alături de aceste măsuri cuprinse în Codul fiscal şi asumate de toată lumea au apărut altele „extraordinare“: dublarea alocaţiilor pentru copii - 2 mld. lei; reintroducerea pensiilor speciale pentru parlamentari, militari, poliţişti, funcţionari cu statut special –

1 mld. lei (calcul în baza es­ti­mărilor făcut în momentul în care ele au fost eliminate în 2010); încă un procent de TVA redus (de la 20% la 19%), adică 2 miliarde în plus, şi iată majorarea fondului de salarii cu o treime în urma noii legi a salarizării, ceea ce ar însemna 17 miliarde de lei, la nivelul anului 2014.

De unde să iei atâţia bani? Şi de unde să mai ai bani de investiţii, în condiţiile în care investiţiile statului în drumuri, autostrăzi au fost anul trecut la nivelul ultimilor şapte ani şi continuă să cadă în 2015? Acestea sunt investiţii pe care niciun „privat“ nu le face, iar fără investiţii nu creşte productivitatea, chiar dacă econo­mia avansează împinsă din spate de consum, ca urmare a majorării venitului disponibil. Ar fi o sursă de bani, dar nimeni nu se gândeşte la ea. Cheltuielile de capital (investiţiile din buget) au fost anul trecut de 17 mld. lei. Din aceşti bani, adminis­traţia locală a cheltuit 7,8 mld. lei. Ce spune rechizitoriul în cazul Marian Vanghelie, primarul de la sectorul 5?

Facturile decontate de primărie firmelor omului de afaceri Dumitru Marin, în schimbul mitei de 20% din contact dată primarului, erau umflate cu 40%, astfel ca toată lumea să fie mulţumită. Prin urmare, din contracte de 738 de milioane de lei acordate de Vanghelie lui Marin procurorii spun că 295 de milioane de lei reprezintă „prejudiciu“ (40% din sumă). Dacă situaţia este aceeaşi la nivelul întregii administraţii – iar zecile de arestări indică faptul că măsluirea contractelor publice este un fapt cotidian – vorbim de facuri umflate, plătite de cetăţeni şi de bugetul de stat de 3 miliarde de lei anual, doar pe contractele încheiate pe „cheltuieli de capital“. Dacă socotim că şi în cazul cheltuielilor de bunuri şi servicii (11 mld. lei în 2014 la nivelul administraţiei locale) este nevoie de licitaţii, facturile umflate ajung la 8 mld. lei anual. Dar cine să se îngrijească de aceste lucruri când doi din ultimii patru miniştri de finanţe sunt anchetaţi exact pentru fapte precum cele pentru care este judecat Vanghelie – măsluiau contracte publice?

AFACERI DE LA ZERO