În prezent, părinţii se preocupă să îşi ţină ocupaţi copiii cu tot felul de activităţi, astfel programul acestora devine foarte încărcat şi îşi pierd timpul pentru joacă care este fundamental în dezvoltarea lor. Părinţii nu ştiu să-şi mai petreacă timpul cu copiii lor, ajungând să îi abandoneze în favoarea unor cursuri. Deşi părinţii îşi doresc rezultate excepţionale pentru copiii lor şi îi îndeamnă spre cât mai multe activităţi, statisticile ne arată că numărul elevilor şcolarizaţi este în scădere în ultimii ani. Din 2010 până în 2015 numărul copiilor şcolarizaţi a scăzut cu 250.000.
„Generaţia actuală, generaţia mass-media, este dominată de oameni imaturi, oameni care refuză să-şi asume responsabilităţi în ceea ce priveşte copiii”, a spus Cornelia Ene, preşedinta Asociaţiei Logopezilor din România.
Ca urmare a schimbărilor suferite de societate s-au produs modificări şi în cadrul familiei şi în modul în care acestea funcţionează. Părinţii sunt tot mai ocupaţi la locul de muncă, ajung târziu acasă, iar timpul petrecut alături de copii este tot mai puţin. De cele mai multe ori prezenţa părinţilor este înlocuită de smartphone-uri sau tablete, însă părinţii nu ştiu care este costul pe care copiii lor l-ar putea plăti – probleme de intergare în grupuri, frustrare sau probleme cu sănătatea ochilor, acestea sunt doar câteva dintre riscurile la care sunt expuşi.
„Din ce în ce mai mulţi copii folosesc tablete sau telefoane inteligente de la vârste fragede, însă părinţii sunt cei care greşesc pentru că îi lasă pe aceştia să le folosească de mici, expunându-i la riscuri în ce priveşte sănătatea ochilor”, a spus într-o emisiune ZF live Mihai Oprea, optician.
Părinţii nu mai iau în calcul personalitatea copilului şi faptul că fiecare este unic şi are nevoie să se dezvolte într-un mod propriu. Ei aleg şcolile şi cursurile pe care le consideră la modă sau că îi vor ajuta pe viitor.
„Părinţii ajung să nu mai cunoască nimic despre copiii lor, ce nevoi au sau ce îşi doresc”, a mai declarat Cornelia Ene.
În ceea ce priveşte studiul limbilor străine, specialiştii sunt de părere că atunci când copilul este foarte mic poate învăţa cu uşurinţă orice limbă, fie ea engleză, germană sau japoneză, deoarece are capacitatea de a reproduce sunete şi de a face asocieri între acestea şi obiectele din jurul său. În ciuda acestui lucru, părinţii nu trebuie să îl bombardeze cu prea multe activităţi de tip educativ care să îi răpească timpul pentru joacă, care este foarte preţios în dezvoltarea lui.
Chiar şi profesorii din cadrul şcolilor cu predare în diverse limbi străine sugerează părinţilor să nu îl aducă la cursuri de foarte mic motivând că studierea unei limbi se bazează în principal pe capacitatea copilului de a se concentra.
„Cu cât sunt mai mici, cu atât este mai mic timpul de a se concentra, un curs de engleză sau germană durează 60 de minute. În plus, nici măcar limba română nu o vorbesc corect şi nu ne dorim să amestecăm lucrurile între ele”, a declarat Livia Vîrtopeanu, coordonator de cursuri pentru copii în cadrul Centrului Echo Kids.
Dacă vorbim despre copiii din familiile bilingve situaţia este cu totul alta, ei pot învăţa încă de la vârste foarte mici 2-3 limbi străine pentru că aici intervine consistenţa şi expunerea faţă de limbile despre care vorbim.
„Copiilor din familiile bilingve le este mai uşor să înveţe cele două sau trei limbi care se vorbesc în casă deoarece le învaţă de foarte mici. Este foarte important să existe consistenţă în procesul învăţării copilului, iar familiile bilingve se bucură de acest atu”, a explicat psihologul Bogdana Bursuc.
Părerea celor mai multor psihologi şi logopezi este aceea că în copilărie sunt suficiente două limbi străine.
„Prima limbă trebuie introdusă încă din copilărie, iar cea de-a doua puţin mai târziu. Consider că pentru un copil sunt suficiente două limbi, altfel el poate deveni confuz”, a declarat într-un interviu Mihaela Izina, logoped.
