• Leu / EUR4.7415
  • Leu / GBP5.3458
  • Leu / USD4.2846
Eveniment

Opinie Dragoş Dragoteanu, Euroest: Unii antreprenori au început să aibă atitudine de asistaţi social. Caută probleme la soluţii, nu invers! „Nu găsim oameni, forţă de muncă“. Serios? Mai bine ne obişnuim, de principiu, că oamenii buni trebuie să fie plătiţi (mai) bine sau pleacă la altii. Asta e economia de piaţă. Sau nu ştiam asta?!

Opinie Dragoş Dragoteanu, Euroest: Unii antreprenori au început să aibă atitudine de asistaţi social. Caută probleme la soluţii, nu invers!  „Nu găsim oameni, forţă de muncă“. Serios? Mai bine ne obişnuim, de principiu, că oamenii buni trebuie să fie plătiţi (mai) bine sau pleacă la altii. Asta e economia de piaţă. Sau nu ştiam asta?!

Autor: Dragoş Dragoteanu

20 nov 2017 3914

Ipocrizia unor oameni de afaceri a devenit obsesivă. Oficial le merge foarte bine. Mai bine ca niciodată. Şi nu exagerez. Neam de neamul lor nu şi-au imaginat profituri ca anul acesta. Pentru multe branduri autohtone şi străine, 2017 se profilează a fi cel mai bun an după 1990. De departe cel mai profitabil. Dar, ce să vezi?... Câţiva reprezentanţi de frunte ai mediului privat au uitat de unde au plecat. Au început să se focuseze pe probleme, nu pe soluţii. Economia duduie şi lor le pute profitul fabulos. Guvernanţii nu fac ce trebuie. Nu fac ce vor ei. Politicienii sunt, ca de obicei, vai mama lor. Numai ei sunt buni, că se gândesc exclusiv la profitul lor.

Ca antreprenor, mă întâlnesc săp­tă­mâ­nal cu mulţi oameni care au afaceri private, din toate domeniile. Aşa am constatat că la cel puţin 8 din 10 nu le merge bine, ci foarte bine. Restul se mişcă sau se descurcă binişor. Ca în orice business, există probleme spe­cifice, mai mari sau mai mici. Dar, nu-i aşa?, dacă eşti antreprenor ade­vă­rat, preferabil e să taci şi să faci, decât să te vaiţi. În opinia mea, unii deţi­nă­tori de afaceri au fost atinşi de o ipo­crizie extremă. Sper, temporar. Ies pu­blic şi se plâng de parcă ar fi sfârşitul lu­mii. Ei vor să aibă viitorul în afaceri asi­gurat. O glumă bună, ca între antreprenori.

Guvernul, indiferent care este el, ţine cu cei mulţi. Cu cei care îi pot asigura continuitatea, indiferent despre ce partid e vorba. Noi, antreprenorii, ţinem cu noi, că doar nu găsim soluţii la problemele noastre pentru a-i îmbogăţi pe alţii. A fi antreprenor înseamnă a face. A crea. A evolua. A te adapta. A reuşi ceea ce alţii nu pot. Aici apare ipocrizia. După ce ai demonstrat că poţi, că ai creat o afacere care merge bine, că ai făcut ceva deosebit, începi să te plângi. Nu vorbesc aici despre calităţile celor care au reuşit în afaceri, ci despre caracterul lor. Culmea este că cei mai vehemenţi critici ai guvernanţilor sunt oameni de afaceri români, care reprezintă fie interesele personale, fie ale unor companii străine. Cu toţii realizează profituri uriaşe, nesperate. Si totuşi...

Din ce în ce mai des auzim sintagma: „nu avem predictabilitate“. Serios? Pe vremea tovarăşului Ceauşescu era predictabilitate totală şi ce eram? Membri ai PCR sau pionieri? Sau studenţi şi ştiam clar care sunt op­ţiu­­­nile limitate din viitorul cincinal. Acum, orice antreprenor adevărat are mul­tiple oportunităţi de a face orice. Fă­ră limită! Dar nu e bine, nu avem pre­­dic­tabilitate. În dictatură aveam „de toate“.

Cel mai mult îmi place expresia: „Nu găsim oameni, forţă de muncă“. Serios? Îi vrem pregătiţi şi, eventual, să muncească pe bani puţini, pe viaţă, exclusiv pentru afacerea noastră. Suntem noi, toţi antreprenorii, pregătiţi să oferim bani mai multi statului pentru a avea în viitor angajaţi mai buni? Hai să fim corecţi şi sinceri. De fapt, vrem ca statul să ne dea condiţii economice cât mai bune, oameni gata pregătiţi şi noi să profităm. Mai bine ne obişnuim, de principiu, că oamenii buni trebuie să fie plătiţi (mai) bine sau pleacă la altii. Asta e economia de piaţă. Sau nu ştiam asta?!

Nu am fost şi nu sunt implicat politic, dar, ca negociator în afaceri, m-am pus şi în postura celuilalt. Adică, a unui guvernant. Când a început criza, la începutul anului 2009, statul a reuşit să sprijine direct sau indirect multe afaceri private. Afirm cu tărie că, de exemplu, dacă nu existau programele Prima casă, astăzi piaţa imobiliară era la nivel de avarie. E uşor să fii ipocrit, să nu recunoşti asta. Mai greu e să accepţi că şi statul are nevoie de bani mai mulţi, din când în când, şi face ce poate ca să-i colecteze. Uneori greşeşte, alteori reuşeşte să facă lucrurile să se mişte în direcţia corectă.

Tuturor acelora care spun că statul nu le-a oferit nimic le reamintesc că educaţia pe care au primit-o a fost gratis, „din partea casei“. Acea casă se numeşte stat. Şi nu e puţin lucru. Ne place sau nu, suntem ceea ce suntem şi datorită statului român, pe care-l blamăm cu atâta uşurinţă. Oamenilor de afaceri care critică mediul economic din România le spun că pot să fie antreprenori oriunde în lumea asta, dacă gasesc condiţii mai bune. Iar celor care vor să aibă viitorul asigurat le sugerez să se angajeze la stat, unde ştiu sigur că, în cele mai multe cazuri, pe bani puţini, viaţa le oferă puţin, dar au siguranţa zilei de mâine.

Vrem să ne ofere cineva certitudinea că afacerile vor fi prospere? Putem să uităm. Nimeni, nicăieri, nu garantează asta. Vrem predic­tabilitate. Sigur. Sunt convins că în Coreea de Nord totul e predictibil. Din păcate, pe Pământ, numai moartea e predictibilă, dar nu ştim când vine. Darwin a demonstrat că evoluţia ţine de adaptabilitate. Aşa că e preferabil să facem afaceri cât mai bune în funcţie de conjunctura economică şi politică actua­lă, decât să ne văităm că ne e greu ca antreprenori. Altfel ne trecem pe tabelele de asistaţi sociali şi stăm cu mâna întinsă, aşteptând să vină sfârşitul lunii.

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7415
Diferență: 0,133
Ieri: 4.7354
Azi: 4.2846
Diferență: -0,3095
Ieri: 4.2876
Azi: 5.3458
Diferență: 0,319
Ieri: 5.3426
Azi: 4.3236
Diferență: 0,0231
Ieri: 4.3067