Eveniment

Portul Constanţa ar putea fi poarta de acces a produselor asiatice pe pieţele europene pe noul Drum al Mătăsii

Portul Constanţa ar putea fi poarta de acces a produselor asiatice pe pieţele europene pe noul Drum al Mătăsii

Constanţa, un punct strategic pe Drumul Mătăsii

Autor: Răzvan Botea

04.06.2019, 17:10 1045

„Există o posibilitate reală de a se intensifica raporturile comerciale (între România şi Kazahstan – n. red.) folosind potenţialul combinat al porturilor Aktau şi Quryq (Kazahstan), Baku-Alat (Azerbaidjan), Poti şi Baumi (Georgia) şi, în final, Constanţa.“

Portul Constanţa ar putea juca un rol important în transportul produselor asiatice pe pieţele europene şi invers. O arteră a noului „Drum al Mătăsii“, o iniţiativă asiatică care vrea să facă conexiuni rutiere şi maritime între Asia Centrală şi Europa, ar putea trece prin Contanţa, pe ruta China-Kazahstan-Azerbaidjan-Georgia-România, a spus pentru ZF Saparbek Tuyakbayev, CEO-ul Kazakh Invest, companie naţională kazahă de investiţii, la Astana Economic Forum (AEF).

„Avem iniţiative de a comunica în tot continentul eurasiatic. Avem mai multe proiecte de infrastructură de transport. Avem proiecte de conexiuni prin Marea Caspică, Azerbaidjan, Georgia, Turcia. Susţinem orice coridor de transport, inclusiv cel care trece prin Constanţa. Noi (Kazahstanul – n. red.) suntem între două dintre cele mai mari pieţe din lume: piaţa chinezească şi piaţa europeană, iar acesta este un mare avantaj”, a spus pentru ZF Tuyakbayev.

De asemenea, ambasadorul Kazahsta­nului în România, Daulet Batraşev, este de părere că portul Constanţa ar putea deveni principala poartă de acces pe piaţa europeană a produselor asiatice şi invers. Acest lucru ar aduce pentru România creştere economică. „Părea mea este că răspunsul este pozitiv (la întrebarea dacă România ar putea deveni poarta principală de de acces în conexiunea Asia-Uniunea Europeană – n. red.), în lumina poziţionării geografice a ţării voastre. Pe măsură ce comerţul românesc şi politicile externe se intensifică cu Estul, este privită cu o mai mare atenţie sfera transporturilor ca un vehicul de creştere economică. Poziţia strategică a României ca poartă sudică de acces către Uniunea Europeană aduce avantaje unice pentru mai multe feluri de transport şi este de aşteptat ca ţara voastră să joace un rol major în orice rută internaţională care trece prin Marea Neagră”, a declarat pentru ZF ambasa­dorul Kazahstanului în România, Daulet Batraşev.

Daulet Batraşev mai este de părere că evenimentul Astana Eco­nomic Forum, ajuns la a douăs­pre­zecea ediţie, a furnizat mai multe avan­taje în dez­voltarea economică a ţării. Eve­nimentul găzduit de capitala Kazah­stanului, oraşul Nur-Sultan, reuneşte anual economişti, analişti, bancheri şi oameni de afaceri şi abor­dează teme de discuţie privind evoluţii economice regio­nale şi mondiale, dar şi opor­tunităţi de business.

„Cu toate acestea, AEF are un impact mult mai mare de atât. A ajutat la diseminarea ideilor, a lărgit orizonturi şi a crescut perspectivele cercurilor de business din Kazahstan. Organizarea unui asemenea eveniment nu este uşoară, nici ieftină, însă pe termen lung cu siguranţă îşi arată beneficiile”, a spus ambasadorul. La eveniment au participat şi reprezen­tanţi ai Băncii Naţionale a României şi ai Camerei de Comerţ şi Industrie a României, în cadrul panelului „Noul Drum al Mătăsii – probleme şi soluţii”, în cadrul căruia s-a subliniat importanţa dezvoltării rutelor comerciale pe Marea Neagră şi Marea Caspică.

Relaţiile economice dintre România şi Kazahstan s-au ridicat la valoarea de 1,7 mld. dolari în 2018, în creştere cu 65% faţă de 2017. O conexiune precum cea descrisă ar putea majora şi mai mult schimburile comerciale între cele două ţări.

„Există o posibilitate reală de a se intensifica raporturile comerciale (între Ro­mânia şi Kazahstan – n. red.), folosind po­ten­ţialul combinat al porturilor Aktau şi Quryq (Kazahstan), Baku-Alat (Azerbai­d­jan), Poti şi Baumi (Georgia) şi, în final, Constanţa”, a mai spus ambasadorul.

În acest moment, mai mult de 40 de companii româneşti activează pe piaţa kazahă. Ambasadorul consideră că cele mai importante sectoare în interacţiunea româno-kazahă sunt energia, metalurrgia, manufac­tura şi transporturile.

„Desigur, este spaţiu de creştere (a relaţiilor economice bilaterale – n. red.). Cele mai mari priorităţi ale noastre sunt sunt de a diversifica raporturile comerciale, de a le face mai puţin dependente de combustibilul fosil şi de a echilibra balanţa comercială a Ro­mâniei. În acest moment, 90% dintre rela­ţiile comerciale dintre România şi Kazahstan sunt reprezentate de exporturile către Ro­mânia”, a mai spus ambasadorul Kazahstanului.

razvan.botea@zf.ro

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO