• Leu / EUR4.9429
  • Leu / GBP5.8083
  • Leu / USD4.6098
Eveniment

Dacă preşedintele Iohannis vrea să scoată impostorii din educaţie, să o numească pe Emilia Şercan şefa proiectului România Educată. Numărul de doctori a crescut de la 1.500 în 1990 la peste 80.000 în 2022

Dacă preşedintele Iohannis vrea să scoată impostorii din educaţie, să o numească pe Emilia Şercan şefa proiectului România Educată. Numărul de doctori a crescut de la 1.500 în 1990 la peste 80.000 în 2022

Emilia Şercan, jurnalist Pressone, este şi lector la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti. Lucrează în presă din 1996, iar ultimii ani şi i-a dedicat investigării tezelor de doctorat şi a identificat circa 30 de politicieni care şi-au plagiat lucrările. Nicolae Ciucă, actualul premier, fostul premier Victor Ponta, fostul vicepremier Gabriel Oprea, fostul ministru al finanţelor, Darius Vâlcov sau fostul ministru al sănătăţii, Florian Bodog sunt doar o parte dintre politicienii descoperiţi cu plagiat de către ea.

Autor: Adelina Mihai

25.01.2022, 09:30 1661

Ziarul Financiar îi propune preşedintelui Iohannis să o numească pe jurnalista Emilia Şercan coordonatoare a proiectului „România Educată“, pentru a elimina plagiatorii din sistem.

Ziarul Financiar îi propune preşedintelui Klaus Iohannis să o numească pe jurnalista de investigaţie Emilia Şercan - care a descoperit plagiatul tezei de doctorat a premierului Nicolae Ciucă - la conducerea proiectului „România Educată“.

România trebuie să scape de impostorii din educaţie şi din politică pentru a putea progresa şi, de aceea, ca orice proiect de reformă, are nevoie de un lider care să îi identifice şi să îi elimine, sistematic.

Până în prezent, preşedintele Iohannis nu a numit un responsabil pentru „România Educată“, documentul fără autor la care „se lucrează“ din 2016 încoace şi care prezintă „viziunea şi strategia“ privind educaţia din România până în 2030.

Emilia Şercan, jurnalist Pressone, este şi lector la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din ca­drul Universităţii Bucureşti. Lu­crează în presă din 1996, iar ultimii ani şi i-a dedicat investigării tezelor de doctorat şi a identificat circa 30 de politicieni care şi-au plagiat lucrările. Nico­lae Ciucă, actualul premier, fostul vice­premier Ga­briel Oprea, fostul ministru al finan­ţelor, Darius Vâlcov sau fostul ministru al sănătăţii, Florian Bodog sunt doar o parte dintre politicienii descoperiţi cu plagiat de către Emilia Şercan.

Pentru că a publicat mai multe articole privind şi plagiatele tezelor de doctorat ale liderilor din Academia de Poliţie, Emilia Şercan a primit ame­nin­ţări cu moartea, iar în urma anchetei, Adrian Iacob şi Mihail Marcoci, fostul rector şi fostul prorector la Academia de Poliţie, au fost condamnaţi luni la câte trei ani de inchisoare cu suspen­dare în dosarul şantajării jurnalistei.


Dacă în 1990 România avea 1.500 de absolvenţi de doctorat, în prezent numărul absolvenţilor de doctorat a depăşit 80.000.


„Plagiatul este o boală veche a sistemului de învăţământ românesc. Înainte de 1989, dacă aveai acces la o singură carte profe­sională în engleză, franceză, germană sau chiar rusă (pentru specialităţi ca matematică, ştiinţe spaţiale, militare etc.) treceai garantat doctoratul. Copiai pasaje lungi din acea carte rară sau inexis­tentă în Româ­nia şi aveai o teză doc­torală perfectă. Sin­gură gre­utate era să te pri­mească un con­du­cător de doc­­­torat, prin  con­curs. Nu­mă­rul de locuri la doctorat era foarte limitat. Aveai nevoie de carnetul de partid, recomandări de la locul de muncă etc. ca să te înscrii la un concurs“, a explicat Alin Teodorescu, directorul general al firmei de cercetare de piaţă IMAS Marketing & Sondaje. El a spus că, după 1989, cererea de doctorate a crescut enorm, din două motive: doctoratul este condiţie de avansare în cariera academică şi administrativă şi, de la un moment dat, doctorii beneficiază de o creştere salarială consistentă. „Prin urmare, doi angajaţi bugetari cu aceeaşi funcţie au salarii diferite în funcţie de prezenţa sau absenţa doctoratului. Ca să nu mai spun că mulţi ani, studiile doctorale au fost recom­pensate cu burse, mult mai mari decât bursele studenţeşti. Este un sistem ruinator“, a mai spus Alin Teodorescu.

În ultimii ani, presa a scos la iveală exemple ale imposturii acade­mice, întâlnite la cel mai înalt nivel din societate.

Unul dintre cazurile recente a fost dezvăluit de jurnaliştii de la Libertatea, care au arătat că Florin Roman, pe atunci ministru al digitalizării, a plagiat şi şi-a trecut în CV studii pe care nu le-a făcut.

Pornind de la acest caz, ZF a propus guvernului ca următorul pas să fie verificarea automată de către o instituţie neutră şi competentă a CV-urilor tuturor membrilor guvernului şi stabilirea unei politici de verificare înainte ca aceştia să fie numiţi în funcţii de acum încolo.

Preşedintele, ca mediator între puterile statului, precum şi între stat şi societate (conform Constituţiei), trebuie să numească oameni credibili în funcţii cheie, să creeze mecanisme de eliminare a impostorilor şi să ţină cont de opinia publică, pentru ca ţara să progreseze.

Aşa cum opinia publică l-a ajutat pe preşedinte să obţină această funcţie, acum e rândul preşedintelui să asculte opinia publică şi să se asigure, prin crearea de mecanisme, că impostorii nu mai au ce căuta la vârful administraţiei publice.

„Schimbarea ar trebui să vină din două direcţii. O direcţie punitivă, respectiv analiza doctoratelor şi evidenţierea plagiatelor.  Din cei peste optzeci de mii de doctori nu ştiu câţi ar rămâne nesancţionaţi. Şi o direcţie constructivă care să analizeze actualul sistem, conducătorii de doctorate, tipurile de doctorate, modul de lucru al doctorandului etc. şi să propună schimbări consistente. Este nevoie de curaj şi determinare că să reformezi acest sistem, aşa cum a fost şi în cazul sistemul de protecţie a copiilor, sistemul de salarizare a cadrelor din sănătate, sistemul de justiţie etc. Să vedem cine se apucă de aşa ceva, că în cadrul proiectului România Educată nu prea este loc de reformă…“

În mediul privat, echivalentul plagiatului este furtul de proprietate intelectuală – de exemplu, de mărci, de branduri, de inovaţii, de invenţii. În cazul unui astfel de furt, „plagiatorii“ sunt pedepsiţi de lege, iar amenzile sunt costisitoare. Spre exemplu, în 2018 s-a încheiat un proces care s-a întins pe o perioadă de şapte ani ani între Apple şi Samsung, în care Apple acuza Samsung că a copiat designul de la iPhone. În urma acestui proces, compania Samsung a plătit câteva sute de milioane de dolari către producătorul Apple.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9429
Diferență: 0,0121
Ieri: 4.9423
Azi: 4.6098
Diferență: -0,2078
Ieri: 4.6194
Azi: 5.8083
Diferență: -0,1942
Ieri: 5.8196
Azi: 4.8066
Diferență: -0,0852
Ieri: 4.8107