Aceasta este concluzia unei cercetări realizate de Lucian Cernat, economist-şef în cadrul Directoratului General pentru Politici Comerciale din cadrul Comisiei Europene, şi de Csilla Lakatos, economist în cadrul Băncii Mondiale, care estimează că 2027 este primul an în care efectele „depline“ ale acordului se vor vedea în economia locală.
Totuşi, deşi se spune că acordul TTIP ar putea reprezenta o oportunitate pentru IMM-urile româneşti, care ar putea exporta mult mai uşor în SUA, discuţiile centrate pe acest parteneriat stârnesc multe polemici legate de lipsa de transparenţă din cadrul negocierilor sau aspecte privind comerţul cu produsele agricole – la care oficialii nu s-au pus încă de acord – sau cele legate de arbritaj.
„Creşterea exporturilor româneşti pe piaţa SUA ar putea să situeze în jurul valorii de 800 mil. - 1 miliard dolari SUA începând cu anul 2027, anul aplicării depline a concesiilor comerciale convenite în cadrul TTIP. Din estimările noastre, domeniile şi produse «câştigătoare» pentru economia românească includ serviciile IT, o serie de produse agricole, printre care legume şi fructe, vinuri, brânzeturi, unele produse agricole procesate, mobilă, produse de sticlărie, produse siderurgice, cosmetice“, a spus vicepremierul Costin Borc, prezent ieri la dezbaterea publică pe tema Acordului de Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii UE-SUA/TTIP, organizată de Comisia pentru afaceri europene din cadrul Camerei Deputaţilor şi Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti.
La rândul său, Kate Kalutkiewicz, senior trade representative al Misiunii SUA la Uniunea Europeană, a spus că în prezent se lucrează la „listarea“ piedicilor pe care le au afacerile mici şi mijlocii din Uniunea Europeană atunci când vor să exporte în SUA, în încercarea de a facilita accesul antreprenorilor europeni pe piaţa americană.
„Ca să poţi exporta, de exemplu, produse alimentare în SUA, ai nevoie de autorizaţii pe care le obţii de la diferite instituţii. Ca antreprenor în acest domeniu, scopul tău e ca produsele să ajungă cât mai repede pe piaţă, ca să fie proaspete şi să nu expire, de aceea lucrăm la crearea aşa-numitei «single window», astfel încât exportatorii să obţină toate certificările dintr-un singur loc. De asemenea, vrem să facem un formular unic, care să fie folosit atât pe piaţa europeană, cât şi pe cea americană, pentru că antreprenorii din IMM-uri nu trebuie să piardă timp şi bani cu proceduri complicate“, a explicat Kate Kalutkiewicz.
Atât guvernul, prin intermediul lui Costin Borc, cât şi preşedintele Klaus Iohannis s-au declarat susţinători ai acordului TTIP şi vor ca acesta să fie încheiat până la finalul acestui an. Presiuni pentru încheierea acestui acord anul acesta vin şi din partea americană, având în vedere că acest acord a fost iniţiat în mandatul preşedintelui american Barack Obama, care îşi va înceta mandatul la începutul anului viitor, iar o amânare ar prelungi cu câţiva ani decizia de semnare a acordului. „Dacă nu se încheie anul acesta, schimbările administrative vor conduce la o amânare cu cel puţin trei ani a semnării TTIP, perioadă în care celelalte economii ale lumii cresc, iar ale noastre (SUA şi UE - n. red.) rămân în urmă“, a mai spus Kate Kalutkiewicz.
Economiile UE şi SUA deţin împreună 46% din PIB-ul mondial.
Pe de altă parte, Bogdan Hossu, liderul confederaţiei sindicale Cartel Alfa, a spus că forma actuală a TTIP este inacceptabilă şi că există mai multe probleme legate de acest parteneriat, una dintre acestea fiind legată de durata mare a perioadei în care un român poate obţine o viză de călătorie în SUA în scop comercial.
„În forma în care este astăzi, aprobarea TTIP este inacceptabilă. Pare însă că Administraţia Prezidenţială a făcut un referendum la care eu nu-mi amintesc să fi fost invitat şi la care să nu fi participat nimeni, având în vedere că preşedintele s-a declarat un susţinător al acestui parteneriat (...) Sunt mai multe probleme legate de forma actuală a acestui acord, iar unele sunt legate de blocajele şi inegalităţile din cadrul acestuia. Spre exemplu, cineva din România care vrea să facă o vizită de lucru în SUA trebuie să aştepte între 6 şi 12 luni pentru a primi viză în scop comercial. (...) Ne opunem formei actuale şi cerem tratament egal”, a spus Bogdan Hossu.
La rândul său, profesorul universitar Gheorghe Hurduzeu, decanul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice, a precizat că este nevoie de cercertări mai ample privind impactul TTIP asupra economiei româneşti.
„Din păcate, din zona de cerecetare românească, nu avem nişte rezultate care să vină cu argumente reale privind impactul acestui acord asupra economiei româneşti. Într-un studiu al Academiei Române privind strategia pentru 2020 există o singură menţiune despre TTIP, de aceea consider că se impune o analiză mult mai serioasă la nivel academic privind acest parteneriat”, a spus profesorul Hurduzeu.
