Eveniment
Producătorii de energie solară, sub ameninţarea insolvenţelor
Mai multe parcuri fotovoltaice din România au ajuns în incapacitate de plată, unele dintre ele fiind deja în insolvenţă, după ce costurile cu producţia şi furnizarea de energie electrică au devenit mai mari decât era prevăzut. Unul dintre motive este impredictibilitatea sursei solare, care are caracter discontinuu, însă o contribuţie o are şi politica certificatelor verzi.
„Centralele din surse regenerabile prin prisma resursei folosite – care e eminamente variabilă – nu au cum să producă constant. Astfel, atunci când nu poţi produce pentru a îndeplini contractul, trebuie să cumperi la ora respectivă de pe PZU (piaţa pentru ziua următoare – n. red.), iar când produci mai mult, vinzi“, spun reprezentanţii PATRES, organizaţia patronală a producătorilor de energie din surse regenerabile, care reuneşte 100 de membri. Aceştia au o putere totală instalată de aproximativ 100 MW din toate tehnologiile – solară, eoliană, microhidro şi biomasă.
Astfel, producătorii au devenit implicit traderi, cantitatea de energie tranzacţionată pentru a putea respecta obligaţia vânzării în cantităţi fixe fiind de două-trei ori mai mare decât producţia real înregistrată.
„Estimările noastre arată că în jur de o treime din producătorii mici şi mijlocii de energie din surse regenerabile se află în incapacitate de plată şi urmează să intre în insolvenţă sau chiar să închidă capacităţile de producţie“, spun reprezentanţii PATRES.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
-
Schimbare de macaz în retail: Marile hipermarketuri lansează pe bandă branduri de discount, cu produse ieftine şi reduceri masive
-
Florin Georgescu, BNR: Suntem pe ultimul loc în UE la intermedierea financiară, dar indicatorii de soliditate financiară şi profitabilitate ai băncilor din România sunt peste mediile UE
-
S-a aşternut liniştea peste digitalizarea IMM-urilor non-IT: „Calculatoarele pe care le-am trecut în ofertele iniţiale sunt deja de generaţie veche“
-
Cristian Rusu vrea să relanseze Rus Savitar, pe care l-a răscumpărat: Ajungem la break-even şi apoi reluăm creşterea
-
Industria locală de asset management, intrări nete de 578 de milioane de lei în martie, cea mai bună evoluţie lunară din ultimii trei ani
-
ZF Private Health. Dr. Daniel Vîlcioiu, fondatorul Clinicii de Chirurgia Mâinii din Bucureşti: Clinica a pornit de la o nevoie în piaţă, cererea este mare pentru patologia mâinii
-
ZF/First Bank Lecţii de Business. Radu Georgescu, unul dintre cei mai puternici antreprenori din IT: Punctualitatea este un element de respect. O companie se bazează pe livrări la timp. Mi se pare esenţial
-
Sorin Pâslaru, ZF: Este foarte bine că vin investitori în centre de servicii şi suport, dar vom trece de statutul de economie periferică abia când la rândul lor firmele româneşti îşi vor automatiza şi externaliza procesele de business
-
Business sportiv. Cătălin Sprînceană, preşedinte, Federaţia Română de Ciclism: Avem 1.000 de ciclişti licenţiaţi, dar numărul practicanţilor este de cel puţin 6-7 ori mai mare. Stăm foarte bine la numărul evenimentelor de ciclism comparativ cu ţările din regiune
-
ZF Investiţi în România! Start-Up Nation devine un program social în 2024 şi se adresează mai mult categoriilor defavorizate. Ana Morun, Inspire Fonduri: Să nu începeţi să daţi bani consultanţilor drept avans
-
Afaceri de la Zero. Cristiana Coman a plecat din resurse umane şi a dezvoltat un brand de produse cosmetice cu ingrediente naturale pentru femei
-
ZF Live. Cum a mers creditarea retail şi corporate la CEC Bank la început de an? Bogdan Neacşu, CEO al CEC Bank: La companii există o scădere a trendului de creditare şi cred că este cumva şi firesc. În cazul persoanelor fizice este o revenire a trendului de anul trecut
-
ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Ana Maria Neaţu, BVB: Prima etapă a programului BVB Arena, din 23 aprilie până pe 31 mai. Urmează apoi alegerea finalistelor şi semifinalistelor
-
Cazările Airbnb, pe care o platformă externă le estimează la 180 mil. euro, sunt o necunoscută pentru ANAF şi Ministerul Turismului. Cum face statul să închidă ochii la o piaţă care creşte cu 40%
-
Business sportiv. Undă verde pentru arena de 165 milioane de euro de la Timişoara: guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici ai noulului stadion