Creşterea industriei este un semn bun pentru economie, având în vedere că sectorul înseamnă în România aproape un sfert din PIB, faţă de o medie de 15% în UE.
Evoluţia bună a economiilor Uniunii Europene, cu Germania în frunte, dă un impuls industriei României pe ansamblu care are un parcurs foarte promiţător, cu industria prelucrătoare în poziţia de locomotivă - un plus de 8,9% brut şi 9,1% ajustat în primele opt luni din an. Pe date ajustate, au crescut puternic, la opt luni, fabricarea autovehiculelor de transport (plus 20,5%), fabricarea echipamentelor electrice (plus 27,4), industria farma (plus 12,9%) textilele (plus 11,7%) sau industria metalurgică (plus 8,5%). Industria bunurilor de capital a avansat cu 13,8%, ceea ce arată că se fac investiţii, în vreme ce industria bunurilor de folosinţă îndelungată a avansat cu 6,3%.
Faţă de luna iulie, industria a scăzut în august, ca serie brută cu 8,9%, dar a crescut cu 2% ajustat. Pe datele ajustate folosite de Eurostat, oficiul european de statistică al UE, industria Germaniei a crescut august la august cu 3%, ceea ce este o veste foarte bună având în vedere că exporturile industriale ale României merg într-o proporţie de mai bine de o cincime către Germania.
În S1 2017 industria a avut o creştere de 7,3% semestru la semestru. Cu o pondere de 23% în economie, industria a contribuit cu 1,7 puncte la creşterea economică de 5,8% înregistrată în primul semestru.
Potrivit datelor publicate ieri de INS, în primele opt luni din an, an/an, producţia industrială a fost mai mare cu 8,2% ca serie brută, respectiv cu 8,9%, ca serie ajustată.
Au crescut toate cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (plus 8,9%), industria extractivă (plus 5,2%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (plus 1,8%). Avansul industriei prelucrătoare este fundamental, având în vedere că sectorul are peste 1,1 milioane de angajaţi, adică cât aproape întreg sectorul bugetar la un loc.
În luna august 2017, producţia industrială (serie brută) a scăzut faţă de luna precedentă cu 8,9%, din cauza scăderii industriei prelucrătoare (10,1%). Industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au crescut cu 8,3%, respectiv cu 0,6%. Datele ajustate, cel puţin în ceea ce priveşte industria prelucrătoare, arată însă bine. Producţia industrială a fost pe serie ajustată, mai mare faţă de luna precedentă cu 2,0%. Industria extractivă şi industria prelucrătoare au crescut cu 6%, respectiv cu 2,0%.
Doar producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 0,6%.
Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 10,3%, susţinută de creşterile industriei extractive (18,7%) şi industriei prelucrătoare (11,2%).
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 1,6%.
Producţia industrială, serie ajustată, a crescut cu 9,8%, datorită creşterilor înregistrate în industria extractivă (18,4%) şi în industria prelucrătoare (11,0%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 1,5%.
În Europa, România, Letonia şi Lituania au avut cele mai mari creşteri ale producţiei industriale în august. România a crescut cu 10,3%, Letonia cu 12,1% şi Lituania cu 13,1%.
În UE, creşterea de 3,9% se datorează creşterii bunurilor de capital (5,5%), a bunurilor intermediare (5,3%), a bunurilor de consum de lungă durată (3,6%) şi de scurtă durată (2,3%), în timp ce producţia energetică a scăzut (0,4%).
