♦ Când fostul preşedinte american Donald Trump cerea ţărilor din NATO să aloce 2% din PIB pentru apărare, Europa s-a îmbufnat: de ce să-mi iau umbrelă, dacă afară e soare? ♦ Acum Germania anunţă că va depăşi bugetul apărării cu peste 2% din PIB ♦ România promite cheltuieli militare de 2,5% din PIB.
România va cheltui în anul ce vine 2,5% din PIB pentru apărare, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis. Este o sumă considerabilă, care înseamnă 7,5% din veniturile bugetare, având în vedere că bugetul colectează undeva la 30% din PIB. La un PIB estimat de Comisia Naţională de Prognoză de 1.519 miliarde de lei pentru 2023, asta înseamnă 38 de miliarde de lei (7,6 miliarde de euro). Pentru comparaţie, întregul sistem de educaţie al României primeşte 3% din PIB.
Însă situaţia din Ucraina a dat peste cap lunga mitologie, anume că lumea a învăţat din greşelile trecutului şi că Europa nu se va mai confrunta cu războaie. Adevărul e că, aşa cum războiul Troiei este pentru noi un mit, aşa cum războaiele grecilor cu perşii sunt o istorie pentru copii, aşa devenise şi istoria războaielor în Europa pentru cei care trăiesc azi. Puţini din cei care trăiesc acum au prins ultimul război mondial şi, chiar dacă l-au prins, erau copii mici şi nu-şi mai amintesc multe. Istoria se întoarce însă.
Germania, care a strâmbat din nas la cererea SUA de a-şi majora cheltuielile militare, şi le majorează azi la peste 2% din PIB. Germania Angelei Merkel spunea aşa: Da, noi dăm 1,2% din PIB pentru apărare, dar PIB-ul nostrul este de 3.000 de miliarde de dolari, prin urmare cheltuiala noastră nominală este cu mult mai mare decât a multora din ţările NATO luate împreună. Şi, dacă SUA cheltuiesc 4-5% din PIB pentru apărare, e pentru că ei vor să fie jupânii planetei, să domine şi Europa şi Asia şi China. Aşa că este ghişeftul lor. Noi avem afaceri cu China, cu Rusia şi nu vrem război. Acum, cu războiul din Ucraina, surprinzător şi nemilos, pagina istoriei se întoarce.
În România apar tancuri franţuzeşti şi avioane din Spania – un lucru de neimaginat acum câţiva ani. Germania anunţă o cheltuială de 100 de miliarde de euro pentru înzestrarea rapidă a armatei. În aceşti bani intră achiziţionarea avioanelor de luptă americane F-35. Sunt avioane invizibile pe radar, dar costă înte 100 şi 120 de milioane de dolari bucata. Cumplit preţ chiar şi pentru Germania, când în stradă zeci de mii de oameni protestează împotriva creşterii preţului la alimente, gaz şi lumină.
În teatrul de război din Ucraina, lucrurile se complică, iar suferinţa oamenilor este cum cei care stau în casele lor liniştite nu-şi pot imagina.
În faţa ripostei armatei Ucrainei, ruşii aleg să distrugă infrastructura critică a acestei ţări. Distrug centralele electrice şi locuinţele din centrele urbane. Ideea este simplă: ucrainenii sunt obligaţi să-şi apere oraşele, prin urmare nu vor mai avea resurse pentru a continua contraofensiva. Dar oamenii vor petrece iarna în frig şi beznă.
Nu doar ucrainenii suferă. Maia Sandu, preşedintele Republicii Moldova, spune că ţara sa, care depinde de gazul Rusiei, se confruntă cu cea mai cumplită criză a energiei din istoria ei. România poate ajuta Moldova, dar gazul pe care-l poate importa din România este mai scump decât cel pe care-l primea din Rusia. Şi este, oricum, insuficient pentru că România nu poate exporta decât ceea ce-i prisoseşte. Şi nu prea-i prisoseşte.
Ieri, la Bucureşti, au fost 25 de grade, la final de octombrie. Vreme de vară. Confruntate cu războiul, ţările europene
şi-au umplut depozitele de gaze şi acum par a avea mai multe gaze decât le trebuie, scria ieri agenţia Bloomberg. Dacă iarna va fi blândă, Europa va trece cu bine peste ea. Nu şi ucrainenii, ale căror case au fost distruse de fraţii lor ruşi.
Klaus Iohannis: România va cheltui în anul ce vine 2,5% din PIB pentru apărare.
