♦ Inimaginabilul s-a produs. Rachetele, tancurile şi infanteria ruse au atacat Ucraina din toate părţile ♦ Lumea occidentală este în stare de perplexitate pentru că un astfel de război nu a mai început în Europa de 80 de ani, iar generaţiile de azi nu au simţit pe pielea lor niciodată un război ♦ Pieţele financiare au căzut ♦ România are o graniţă cu Ucraina de 650 de kilometri. Aşa că invadarea completă a Ucrainei va aduce armata de un milion de soldaţi a Rusiei în coastele României şi, probabil, sute de mii de refugiaţi de război ♦ „Încă nu ştim dacă împărţirea Ucrainei ar fi o soluţie“, a spus, pentru ZF un înalt oficial de la Bruxelles ♦ Republica Moldova a declarat „stare de alertă“, în faţa valului de refugiaţi ♦ În vămile din Bucovina, sute de refugiaţi aşteptau aseară să intre în România ♦ În teatrul de război sunt morţi şi de o parte şi de alta a frontului ♦ Un avion de vânătoare ucrainean s-a salvat în spaţiul aerian al României, la Bacău, după ce Rusia a atacat cu rachete sistemul de apărare aeriană al Ucrainei. Rusia ţinteşte infrastructura militară a Ucrainei, dar a bombardat şi oraşele, inclusiv blocuri de locuinţe ♦ Ruşii ajunseseră aseară în regiunea Kiev, la 20 de km de capitală, iar ucrainienii se pregătesc pentru un război de gherilă urbană. Cetăţenii simpli au primit dreptul de a avea arme, care sunt distribuite de poliţie ♦ În România, leul a rămas stabil joi, dar s-a devalorizat faţă de dolar ♦ 15 mld. lei s-au evaporat joi de la Bursa de Valori Bucureşti.
După 80 de ani de relativă pace, în ciuda regimului comunist impus în Est de regimul totalitar al Uniunii Sovietice, Europa se află astăzi în pragul unui război cumplit, iar România este la graniţa acestui război.
Cei care au trăit comunismul impus de URSS (actuala Rusie) ştiu cât de greu a fost de suportat, istoricii încă scriu despre „sovromuri“, întreprinderi mixte prin care Rusia fura din România tot ce era posibil. Doar că generaţia nouă de azi nu a cunoscut nici războiul, nici comunismul. Şi este cumplit să te gândeşti doar că ar putea să cunoască şi comunismul şi războiul, chiar şi pentru puţină vreme. Cu ucrainenii este la fel. Este război în estul Ucrainei din 2014, dar pentru restul ţării lucrurile erau normale. Te duci la serviciu, vii acasă, strângi bani pentru o vacanţă sau pentru o casă, iubeşti, faci copii şi te îngrijorează viitorul lor. Totul este dat peste cap azi, când Rusia a decis să invadeze Ucraina, deşi ucrainenii nu sunt ruşi, cum pretinde Vladimir Putin, ci un popor distinct, având propria lor limbă, propriile lor tradiţii, chiar dacă majoritatea lor vorbesc, pe lângă ucraineană, şi rusa.
Războiul din Ucraina nu loveşte însă doar în Ucraina, ci şi în economia Europei şi a întregii lumi.
Pentru România războiul din Ucraina va avea efecte negative asupra tuturor aspectelor economice: unele fluxuri comerciale se vor întrerupe sau se vor reduce foarte mult ca urmare a incertitudinii privind livrările de gaze din Rusia. În primul rând, vor creşte preţurile la gaze şi la petrol, cursul de schimb şi inflaţia vor creşte, iar investiţiile vor fi amânate, spune Dumitru Miron, profesor al ASE.
Trebuie să ne aşteptăm la o deteriorare pe toţi indicatorii – PIB, inflaţie, exporturi-importuri, spune, la rândul său, profesorul de economie Aurelian Dochia.
Sute de mii de refugiaţi din Ucraina ar putea intra în România în următoarea perioadă, dar autorităţile nu au făcut publice informaţii despre numărul de ucraineni care au venit ieri în România. Însă imaginile de la graniţa României cu Ucraina (în Bucovina) arată zeci de oameni stând în coloană ca să intre în România. Responsabilii guvernului spun că România este pregătită şi are resurse pentru a primi 500.000 de refugiaţi de război din Ucraina.
Preţurile grâului şi porumbului au explodat ieri pe bursă: +40% la grâu şi +27% la porumb
Rusia şi Ucraina sunt mari exportatori de cereale şi seminţe oleaginoase, iar pieţele internaţionale au reacţionat imediat la vestea conflictului activ, astfel că preţurile grâului şi porumbului au crescut. Preţul grâului a ajuns ieri la 326 euro/tonă, în creştere cu 40% faţă de ziua precedentă, iar porumbul a înregistrat un avans de 27%, ajungând la 295 euro/tonă pe bursa EuroNext de la Paris. „În viaţa mea, având o experienţă de peste 20 de ani, nu am văzut cum preţul grâului poate ajunge de la 287 euro/tonă la 340 euro/tonă într-un timp atât de scurt“, spune Cezar Gheorghe, consultant în comerţul cu cereale în cadrul Clubului Fermierilor Români. (Florentina Niţu)
PIB-ul, inflaţia, exporturile şi importurile României vor fi afectate
Conflictul din Ucraina va avea efecte negative asupra tuturor aspectelor economice: unele fluxuri comerciale se vor întrerupe sau reduce foarte mult ca urmare a incertitudinii privind livrările de gaze din Rusia, vor creşte la gaze, la petrol deja a sărit de 100 de dolari barilul, iar acestea îşi vor pune amprenta asupra tuturor preţurilor în general. „Vor fi efecte în lanţ: curs de schimb, rata inflaţiei, reduceri la nivelul exporturilor-importurilor şi mai ales sentimentul care îşi pune amprenta asupra deciziilor de politică economică şi de politică de firmă. Vor stagna investiţii, vor fi amânate unele. Starea aceasta de incertitudine vizează nu numai bursele, ci şi deciziile cotidiene ale firmelor“, a spus profesorul Dumitru Miron. (Adelina Mihai)
15 mld. lei s-au evaporat joi de la Bursa de Valori Bucureşti
20.000 de tranzacţii – atât de cumpărare, cât şi de vânzare – au realizat investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti pe 24 februarie până la ora 16:30, când scăderile abrupte şi panica au fost la ordinea zilei, fiind un record istoric. Doar ieri toate companiile listate la Bursa de Valori Bucureşti au pierdut circa 15 mld. lei (3 mld. euro) din capitalizare. (Liviu Popescu)
Cursul leu/dolar a urcat cu 1,6%, la peste 4,42, în timp ce cursul leu/euro a rămas stabil, aproape de 4,95 lei/euro
Piaţa interbancară locală şi piaţa valutară au resimţit ieri într-o mai mică măsură tensiunile geopolitice după ce Federaţia Rusă a atacat militar Ucraina. O depreciere mai mare a înregistrat moneda naţională în faţa dolarului american, cursul de referinţă anunţat de BNR fiind în creştere cu 1,6% faţă de nivelul de miercuri, până la 4,4262 lei/dolar. Cursul leu/euro a rămas relativ stabil, avansând cu doar 0,05%, la 4,9489 lei/euro. (Claudia Medrega)
Ce investiţii au Rusia şi Ucraina în România: comerţul, jocurile de noroc şi furnizarea de combustibil pentru nave
Un număr de 600 de companii din Rusia şi 1.090 de companii din Ucraina sunt înregistrate în România, arată datele de la Registrul Comerţului. Gazpromneft Marine Bunker Balkan, parte din grupul Gazprom, este cea mai mare companie cu acţionariat rusesc din România, iar Imperial Metal SRL, o companie care se ocupă de comerţ cu ridicata al metalelor şi minereurilor metalice din Iaşi, este cea mai mare companie cu asociaţi din Ucraina prezentă pe plan local. Cum se explică numărul redus de investiţii din aceste state în România? (Adelina Mihai)
Criza din Ucraina amplifică riscurile pentru economia mondială, pune presiune asupra băncilor centrale ale lumii. Ce cale va alege BCE?
500 de mii de refugiaţi ar putea intra în România
Sute de mii de refugiaţi din Ucraina ar putea intra în România în următoarea perioadă, dar autorităţile nu au făcut publice informaţii despre numărul de ucraineni care au venit ieri în România. Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, a spus zilele trecute că România este pregătită să primească 200.000 – 300.000 de refugiaţi, iar Vasile Dîncu, ministrul apărării, a menţionat că România e pregătită pentru primirea a 500.000 de refugiaţi, potrivit Hotnews.
Ieri după-masă, Fabian Bădilă, comisar-şef la Centrul de Informare şi Relaţii Publice, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, a spus că „până în momentul de faţă nu au venit refugiaţi din Ucraina“.
La rândul său, Mihai Theodor, consilier al şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă Raed Arafat, a spus: „La nivelul DSU pot să vă spun că în momentul de faţă nu se impune amplasarea de tabere mobile, care ar putea fi instalate pentru cazarea refugiaţilor din Ucraina, dar dacă va fi nevoie, suntem pregătiţi“. (Florentina Niţu)
