Eveniment

Răzvan Botea, ZF. Cum a reuşit guvernul Ciucă să se încadreze în deficitul bugetar în 2022: cheltuieli şi rambursări de TVA mutate în 2023

Răzvan Botea, jurnalist ZF

Răzvan Botea, jurnalist ZF

Autor: Răzvan Botea

24.03.2023, 00:05 152

Cifrele din execuţia bugetară din decembrie 2022 şi din ianuarie 2023 sugerează că guvernul Ciucă şi ministrul de finanţe Adrian Câciu au recurs la aducerea găurilor bugetare din 2022 în 2023 pentru a se încadra în ţinta de deficit bugetar de 5,7% din PIB anul trecut.

Pentru deja celebra consolidare fiscală, adică reducerea deficitului bugetar în esenţă, anul 2023 nu a putut începe mai prost, pentru că deficitul a crescut, în loc să scadă, când economia duduie.

Este surprinzătoare evoluţia, pentru că guvernul s-a angajat ferm în faţa tuturor la reducerea deficitului bugetar de la 5,7% din PIB la 4,4% din PIB în 2022, dar lucrurile s-au petrecut exact pe dos în ianuarie. De unde a venit însă acest aparent dezastru, dacă - aşa cum arată şi cifrele de la Statistică, staţiunile montane şi mallurile - economia nu stă deloc pe loc?

Jonglerii cu execuţia bugetară în ultima lună, indică cifrele din decembrie 2022, unde vedem ruperi de tendinţe pe unele categorii de venituri şi cheltuieli şi reluarea tendinţelor în ianuarie.

Cel mai bine se vede la încasările nete din TVA, adică ce i-a mai rămas statului după ce a luat banii pe TVA şi a rambursat TVA-ul companiilor care trebuie să şi-l recupereze. Aici, în ianuarie, guvernul a crescut încasările cu numai  2%, când inflaţia era de 15%. Cu alte cuvinte, fără niciun efort, fără nicio creştere economică, doar din scumpiri, încasările statului din TVA ar trebui să fie de cel puţin 15%, pentru că nu mai adăugăm aici inflaţia industrială, care este mult mai mare.

Analiza detaliată a execuţiei bugetare pe decembrie 2022 arată că guvernul a încasat cu peste 25% mai mult TVA, mult peste inflaţia de 15%.

Astfel, cifrele sugerează că guvernul a amânat returnările de TVA la final de an şi le-a raportat în 2023. Scopul pentru o astfel de jonglerie nu poate fi altul decât menţinerea deficitului bugetar în ţinta asumată.

De asemenea, acelaşi lucru sugerează şi alte cifre, de data aceasta pe partea de cheltuieli. De exemplu, pe partea de cheltuieli cu bunurile şi serviciile se vede frână puternică, de la +15% în

ianuarie-noiembrie, la doar +3% în decembrie. În continuare, frână se vede şi la subvenţii, de la +130% în ianuarie-noiembrie, la +50% în decembrie. Şi la cheltuielile cu investiţiile se vede această frână, de la +27% în primele 11 luni din an la doar +8% în decembrie 2022.

În aceeaşi vreme însă, cifrele arată cu totul diferit în ianuarie 2023: cheltuiala cu bunurile şi serviciile a sărit la +37%. În acelaşi ton, cheltuielile cu subvenţiile au crescut cu 108% din nou în ianuarie. Cheltuielile cu investiţiile, care includ fonduri naţionale şi europene, au reluat şi ele creşterea puternică şi au avansat cu 34%.

Guvernul şi-a asumat că reduce deficitul bugetar la 4,4% din PIB în 2023 şi la 3% din PIB în 2024. Întrebarea este însă cum se va reuşi această reducere, dacă operează cu astfel de artificii ca să iasă deficitul?

Deficitul public este unul dintre principalii carburanţi pentru inflaţie şi deci pentru dobânzi. Este vorba de structura bugetului, pentru că deficitul alimentează cheltuieli de consum, precum salarii sau pensii. Or, stimulând consumul alt rezultat nu poate fi în afară de creşterea inflaţiei şi importurilor.

Cu o astfel de construcţie bugetară, este foarte complicată scăderea deficitului. Salariile şi pensiile, de exemplu, nu pot fi tăiate, în condiţiile în care preţurile la alimente urcă cu peste 20%. Nu mai vorbim că 2024 este un an extrem de important, cu toate cele patru rânduri de alegeri electorale şi pensionarii împreună cu bugetarii înseamnă peste 6 milioane de voturi. Spre comparaţie, preşedintele Iohannis a fost ales cu 6,5 milioane de voturi în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 2019, când prezenţa la vot este cea mai mare.

Deci tăierile de cheltuieli sunt scoase din discuţie, de aceea cheia consolidării este la venituri. Şi aici este un semn de întrebare, pentru că au crescut veniturile în 2022, dar ajutate de inflaţie şi de creşterea economică peste aşteptări. Chiar şi aşa însă, a fost nevoie de artificii ca bugetul să se încadreze în ţinta de 81 mld. lei, altădată de neimaginat.

Deficitul bugetar a scăzut ca pondere în PIB, dar doar pentru că PIB-ul a crescut umflat de criza energiei şi inflaţie.

Iată, deci, că într-un an de creştere economică susţinută de 5%, guvernul nu numai că a generat un deficit uriaş în condiţii de expansiune economică, dar a fost şi nevoit să mute găurile din buget dintr-un an în altul. Se pune astfel întrebarea cum va reuşi, până la urmă, să scadă deficitul bugetar atunci când doar creşterea PIB nu va mai fi îndeajuns.