Eveniment

Recomandările lui Cătălin PĂDURARU - VINARIUM. 5 martie 2021 – Paharul cu… visuri: Cramele din România. Reloaded.

Autor: Catalin Paduraru

05.03.2021, 14:04 629

Ne pregătim să prezentăm publicului din întreaga lume o nouă ediţie – în limba engleză de astă dată – a lucrării Cramele din România.

În 2015, atunci când a fost lansată ediţia-primă erau active 150 de crame. Între timp, au mai apărut câteva zeci de crame noi, s-au mai schimbat proprietarii, chiar şi structura unora dintre cele ”vechi” nu mai este aceeaşi.

Autorii şi-au propus de la bun început ca informaţia să fie una utilă atât iubitorilor de vin cât şi unor ramuri profesionale din industria vinului şi din a celor care au legătură cu vinul, fie în tipar de business, fie în cel al studiului economic, politic, social ş.a.m.d.

Cu alte cuvinte, în afara publicului larg, profesioniştii din Horeca, investitorii din vitivinicultură, cercetătorii şi „business people” au primit o unealtă de lucru indispensabilă pentru atingerea performanţei.

De aceea structura cărţii este una bazată pe informaţie obiectivă, fără accente comerciale şi fără ierarhizări.

Fiecare cramă a fost repartizată în capitolul regiunii istorice din care face parte şi i-au fost ”inventariate” următoarele repere: anul înfiinţării (cu istoria cuvenită şi pentru cele înfiinţate înainte de comunism, în comunism), acţionariatul, suprafaţa viticolă, structura solului, indicaţia geografică (IG) şi Denumirea de Origine Controlată (DOC) – după caz, date pedoclimatice şi, foarte important, structura plantaţiei (câte hectare din fiecare soi), volumul de vin produs anual şi volumul de vin îmbuteliat anual. Cei cu ştiinţă de carte şi curioşi din fire pot înţelege mai bine profilul cramei corelând ultimele trei repere.

Bineînţeles, sunt trecuţi vinificatorii de la acea dată, brandurile de piaţă, medalii VINARIUM (IWCB) şi este menţionat clar dacă există extensie oenoturistică sau nu.

Legat de această activitate, autorii au considerat că este potrivit să culeagă date şi despre atracţiile turistice din proximitatea fiecărei crame.

Acum 7 ani turismul viticol era în stadiul embrionar, puţine crame având o politică clară pentru această activitate, la fel cum foarte puţine locuri de cazare puteau fi găsite în preajma entităţilor viti-vinicole.

Cartea deţine încă nişte recorduri sau, haideţi să le spunem, premiere. Premiere cu atât mai greu realizate – ele aflându-se în sfera Realităţii Augmentate – cu cât în acea epocă foarte multe crame nu aveau o ”reprezentare” deosebită în online sau nu erau prezente deloc în spaţiul web.

Aşadar, vorbim de prima carte care, pe lângă QR cu trimitere la site-urile cramelor (pentru acelea care, repet, aveau aşa ceva), a avut, prin aplicaţia Aurasma, şi o extensie virtuală a spaţiului fizic de  print. Mai exact, suprapunerea telefonului peste pictograma aplicaţiei – declanşa în mod automat – rularea unui material video despre acea cramă.

Din nefericire, nici aici cramele noastre nu stăteau prea bine, majoritatea neavând filmuleţe, clipuri sau, nici măcar, imagini de foarte bună calitate care să poate fi montate într-un colaj de prezentare.

Cu toate acestea, cartea s-a bucurat de succes, cramele au ”simţit” efectul benefic al transmiterii informaţiei complete, corecte şi nediferenţiate în piaţă, iar cititorii, cu siguranţă, au avut de câştigat.

Cum spuneam, între timp, unele crame s-au stins sau şi-au schimbat parţial/total acţionariatul, au fost rebranduiri, fuziuni, balanţa producţie vin – oenoturism s-a recalibrat, iar dinamica apariţiei cramelor noi schimbă astăzi ”grosimea” capitolelor pe regiuni istorice.

Succesul amintit ar fi putut fi împlinit şi de un premiu al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului OIV (nu că ar fi fost refuzat un Premiu al Academiei de Studii Agricole) dar, deşi a fost apreciată (prin intermediere lingvistică), cărţii i s-a cerut să capete putere universală. Adică, scrierea într-o limbă de circulaţie.

Adevărul este că o astfel de monografie poate fi de folos scrisă fiind în engleză. Ceea ce facem acum.

După ce ne-am lămurit ce este cu această lucrare Cramele din România, adresez şi o rugăminte – invitaţie. Cu mai multe subpuncte.

Dacă n-aţi parcurs cartea (I-a ediţie), făceţi-o! În acelaşi timp, orice implicare în acest proiect este binevenită. Semnalarea unor crame mici, neştiute, o ”istorie” a unui loc dintr-un areal viticol, un document, o fotografie – pot fi ingrediente speciale alte cărţii şi ele vor fi menţionate ca provenind de la ”contributori”.

Foarte importantă ar fi şi detectarea locurilor de turism naturale sau antropice.

De asemenea, plasarea de publicitate poate ajuta cu mult la diminuarea eforturilor financiare a unui ONG şi la crearea unui produs premium care să circule cu ”fruntea sus” oriunde în lume.

Donaţiile, mecenatul şi alte forme de sprijin în regim de voluntariat pot constitui o punte de legătură între satisfacţia Dvs. şi succesul unui nou produs românesc.

Începem primăvara cu o veste bună de la Institutul Vinului – VINARIUM - şi vă asigurăm că nu va rămâne una singulară.

 
 

1. Thesaurus Wines, NAADIA – Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel 2019

2. VELVET Winery, Wine Deco – Chardonnay 2018

3. Crama VIIŞOARA, DAVID – Chardonnay Barrique 2016

 
 

1. Thesaurus Wines, NAADIA – Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel 2019

Dacă prin anii 1920-1930 ar fi fost şi în România moda asamblajelor, multe soiuri româneşti nu s-ar fi pierdut, altele şi-ar fi găsit mai de demult expresiile de vârf.

Din păcate, simultaneitatea postfiloxerică a intrării soiurilor internaţioale în plantaţiile de la noi şi moda monocepage-urilor (în care, evident, „străinele” au luat faţă soiurilor autohtone) a inhibat apetitul viticultorilor şi vinificatorilor de a paria pe soiurile româneşti pentru vinurile monovarietale timp de câteva decenii.

Chiar dacă în trecut „sortimentul de...” cuprindea mai multe soiuri (doar româneşti), cel puţin în Regat, metoda de obţinere a vinului era cea a fermentarii la comun şi nu a „unirii” unor vinuri finite (în Ardeal, acest procedeu pare să fi existat. Este suficient să căutăm în istoria vinurilor Plebanos). 

Or, se vede clar astăzi, soiurile româneşti se simt foarte bine în compania unor soiuri internaţionale.

Exemplificare perfectă prin vinul nostru NAADIA. Feteasca Regală este subliniată excelent de un Sauvignon Blanc energic şi de un Muscat care dăruieşte aromele clasice.

Rezultă un vin cu aciditate mare, mineral, picant, cu fructe exotice şi un final extraordinar prin felul unitar în care se păstrează de-a lungul multelor „caudalii” (unitate de măsură a „lungimii” postgustului).

Revelaţie pentru „profesioniştii” stilului sec, „crocant”, nonconformiştii.

10 cu felicitări pentru oenologul David Lockley! 

Pe site-ul producătorului www.thesauruswines.ro îl găsiţi aici.

 

2. VELVET Winery, Wine Deco – Chardonnay 2018

Chardonnay este un soi din care se produc vinuri iubite în întreaga lume. Se cultivă, deasemenea, în toate ţările viticole din Europa, cele două Americi, fiind prezent şi în Africa de Sud, Australia, Noua Zeelandă.

Îl avem prezent în Champagne şi în spumantele de top internaţionale. Cartea de vizită pentru Bourgogne alături de Pinot Noir. Sinonimie la Chablis.

A creat mode şi s-a modelat, uneori, după acestea. Există şi „filonul” clasic care îşi permite mici licenţe stilistice împrumutate din maniera oenologică de la antipozi. Vinul de faţă este un exponent al acestei categorii.

Debut în forţă urmat de o etalare calmă a unui „mostrar” de arome, impresionant ca varietate.

Greu de comparat (are o personalitate bine conturată), uşor de recomandat (riscul de a nu impresiona pozitiv este nul). Greu de băut ca vin de cursă lungă, uşor de asociat aproape tuturor felurilor principale (chiar trecând „graniţe păzite cu sârmă ghimpată” de către conservatori).

Ar fi nedrept pentru doi subiecţi să nu-l încercaţi. Vinificator. Dumneavoastră.

Pentru dreptate!

Pe EMAG îl găsiţi aici.

 

3. Crama VIIŞOARA, DAVID – Chardonnay Barrique 2016

Eh, am schimbat registrul. Suntem în zona „aşezată”. Un vin de cinci ani, baricat, provenind dintr-un areal în care nu căutăm neaparat aciditate sălbatică ci, mai degrabă, „plinătate”, mirosul şi gustul fructelor coapte (pară „piperată”, mango) şi/sau aromele secundare care ies pe rând la avanscenă: unt, miere, nucă braziliană, flash-uri olfactive de brutărie. Ansamblul impulsurilor senzoriale are un marker căutat la Chardonnay-ul înnobilat în barrique-uri – vanilia.

1.500 de sticle constituie întreaga ediţie.

Chiar dacă ne-am „abona” la acest vin, cred că lotul va fi epuizat, de fapt, de cei care poartă numele DAVID. Un vin semnat Nicu ITU.

Îl găsiţi la cramă şi în magazinele producătorului din Bucureşti şi Constanţa.

De săptămâna viitoare va fi funcţional magazinul online de pe site-ul www.cramaviisoara.ro

Pe www.casa-cu-vinuri.ro îl găsiţi aici.

Dacă vă simţiţi bine în preajma vinului, vă fac o invitaţie: urmăriţi emisiunea „Fraţi de Viţă” de pe TVR2. Sâmbăta de la 17:00 şi duminica, în reluare, de la 12:00. Bineînţeles, cu... un pahar de vin în mână!

Arhiva emisiunilor „Fraţi de Viţă” pe TVRPlus.

Lista vinurilor medaliate la VINARIUM 2020 o găsiţi aici.

 
AFACERI DE LA ZERO