Creşterea economică a României în trimestrul întâi 2021 faţă de trimestrul al patrulea din 2020, de 2,8%, determină instituţiile financiare să-şi reevalueze prognozele pentru întreg anul. De la creşteri anticipate, în urmă cu câteva luni, de 3-4%, reevaluările merg la 7% şi peste.
Economia României a crescut în T1/2021 depăşind toate aşteptările analiştilor, cu un avans de 2,8% faţă de T4/2020. Comparativ cu T1/2020, în primele trei luni din 2021, PIB-ul a scăzut cu 0,2% (pe date ajustate căderea este zero), dar nu trebuie uitat că, în martie trecut, economia s-a închis cu două săptămâni înainte de finalul trimestrului. Aşadar, avem de-a face cu o recuperare. Prudenţa trebuie să rămână însă, în ciuda optimismului. Nu toate instituţiile care fac prognoze se grăbesc şi aşteaptă datele defalcate ale INS pentru a vedea ce a provocat această creştere a economiei, date care vor veni la 8 iunie. Deocamdată vedem creşteri în toate sectoarele.
Construcţiile au avansat în T1 2021, an/an, cu 1,2%, industria a crescut cu 3% iar comenzile noi în industrie cu 7%. În comerţul cu amănuntul (care indică apetitul populaţiei pentru consum) avansul a fost de 4,1%. În comerţul en-gros creşterea a fost de 5,6%. Serviciile prestate întreprinderilor au crescut cu 3,8%.
Creşterea pe întreg anul va fi de peste 7%, spune Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank, în vreme ce Ciprian Dascălu, economist-şef al BCR, anticipează o creştere de 6,7%. O creştere între 6-7% este anticipată şi de Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, fost ministru de finanţe şi fost membru în boardul BNR.
„Creşterea va fi între 6-7% în 2021. Există investiţii publice în acest an alocate, de 5,5% din PIB, mai mult decât anul trecut şi se pare că economia este mai rezilientă decât se credea. Noi judecăm numai în culori negre economia românească”, a spus Dăianu, într-o analiză care nu implică instituţia, în cadrul conferinţei „Forumul de fiscalitate” organizat de EY.
Problemele nu se rezolvă însă odată cu creşterea economică şi cu deschiderea economiei. În T1/2021, veniturile bugetului au avansat cu 18,8%, faţă de o creştere a cheltuielilor cu 11,2% - este un început de consolidare fiscală. Dar deficitul bugetar va fi, în acest an, între 7 şi 8% din PIB, faţă de aproape 10% din PIB în 2020.
Iar datoria publică va sări de 55% din PIB, o ipoteză pe care economiştii ar fi socotit-o o nebunie mai acum câţiva ani. Investiţiile ar putea fi soluţia ieşirii din acest labirint al deficitului şi al datoriei. Ele ar genera creştere, venituri suplimentare la buget şi, prin urmare, o reducere ca pondere în PIB a datoriei şi a deficitului.
Anul trecut, cheltuielile de capital (investiţii din buget) au fost de 33 mld. lei, cu 10% peste cele din 2019. Iar cheltuielile de investiţii totale (inclusiv din fonduri UE) de 53 mld. lei, cu 10 mld. lei peste cele din 2019. Însă este foarte probabil că bună parte din aceste cheltuieli să fi fost pentru achiziţionarea de materiale pentru combaterea pandemiei.
„Trebuie să ne ghidăm după investiţii. Realitatea este că băncile preferă obligaţiunile guvernamentale. Trebuie grăbită banca de dezvoltare. Şi bursa poate ajuta economia prin listări noi. PNRR poate duce investiţiile din România la peste 7% din PIB în anii ce vin” a comentat Daniel Dăianu la conferinţa EY.
Va fi foarte greu pentru că România trebuie să-şi reducă deficitul bugetar la sub 3% din PIB, de la 10% anul trecut şi 7-8% anul acesta. Prin urmate trebuie lărgită baza de impozitare. Problema este ce înseamnă această lărgire a bazei de impozitare? Dăianu nu o spune direct – pentru că subiectul este foarte sensibil. Dar ea nu înseamnă altceva, deocamdată, decât eliminare nişelor fiscale, prea multe şi de prea mult timp tolerate. Pentru că despre informatizarea ANAF vorbim degeaba de 20 de ani.
