Eveniment

România are cea mai înaltă creştere economică din Uniunea Europeană, dar mai are încă de tras până a depăşi micuţa Cehie

România are cea mai înaltă creştere economică din Uniunea Europeană, dar mai are încă de tras până a depăşi micuţa Cehie

Autor: Iulian Anghel

10.03.2018, 00:00 6127

În 2017, PIB-ul Poloniei a fost mai mare faţă de anul anterior cu 39,5 miliarde de euro (4,6% creştere economică), cel al României a avansat cu 17,7 miliarde de euro (7% creştere economică), iar cel al Cehiei cu 15 miliarde de euro (4,3% creş­te­rea econo­mică). Cum Polonia nu are dublul popu­la­ţiei României, rezultă că distanţa dintre Ro­mânia şi Polonia se măreşte şi în termeni de PIB şi de PIB/capita, în vreme ce dis­tanţa faţă de Cehia se micşorează în ter­meni de PIB, dar se adânceşte în ter­meni de PIB/capita, de vreme ce po­pu­la­ţia României este dublă faţă de cea a Cehiei.

Potrivit datelor Eurostat, PIB-ul Poloniei a fost în 2017 de 465,6 miliarde de euro, cel al Cehiei de 191,5 miliarde de euro, iar cel al României de

187,5 miliarde de euro. Prin urmare, PIB-ul României rămâne încă cu 4 miliarde de euro în spatele celui al Cehiei într-o cursă începută în urmă cu zece ani, când diferenţa de PIB între Cehia şi România ajunsese la doar 15 miliarde de euro. Iată că, în zece ani, România nu a reuşit să depăşească PIB-ul acestei ţări care are jumătate din populaţia României şi, pe medie, o creştere mai redusă, asta şi pentru că, în criză, România a suferit un recul mult mai puternic decât Cehia.

În urmă cu nici două luni, guvernatorul Băncii Naţionale a Poloniei, Adam Glapinsk, acorda publicaţiei poloneze Gazeta Prawna un interviu cu ecouri la Bucureşti.

„Pentru Polonia, ar fi mai bine să aibă o rată de creştere economică de 3% pe o perioadă lungă de timp decât să se dezvolte ca România, a cărei economie a crescut cu 8% anul trecut (7% în 2017; dar, la acel moment, nu erau publicate date oficiale – n.red.). La un moment dat, acolo, creşterea poate încetini puternic şi, pe medie, în câţiva ani, creşterea va fi mai mică."

Datele „pe medie” îi dau dreptate lui Adam Glapinsk. Pe media ultimilor zece ani, România a crescut cu 2,5% anual, iar Polonia cu 3,3%, deşi aceasta din urmă nu a cunoscut creşterile spectaculose de peste 8% în 2007 sau de 7% în 2017. Este adevărat, nu a cunoscut nici recesiunea, cu atât mai puţin brutala prăbuşire a României, de aproape 6% în 2009 şi de 2,8% un an mai târziu. Se vede, prin urmare, cât de importantă este creşterea constantă, dar şi baza de la care se pleacă. Pentru România creşterea, chiar dacă mai mică, ar fi mult mai vizibilă dacă baza de plecare ar fi mult mai mare, probabil un PIB de peste 300 mld. euro. De pildă Austria, o ţară cu un PIB în 2016 de 353 mld. euro şi 8,7 mil. locuitori, a adăugat la Produsul Intern Brut din 2017 16 miliarde de euro, la o creştere economică de 2,9%; adică 1.800 de euro pe cap de locuitor. România, cu un PIB în 2016 de 170 mld. euro şi 20 mil. locuitori, a adăugat la produsul intern brut din 2017 17,7 miliarde de euro, la o creştere economică de 7%; adică undeva sub 900 de euro pe cap de locuitor. Dar cu o medie de creştere de 2,5% anual este greu să atingi rapid un PIB de 300 mld. euro. În ultimii zece ani, PIB-ul României a avansat cu doar 28%, de la 146 de miliarde de euro în 2008 la 187 de miliarde de euro anul trecut. Pe de altă parte, nici salturile bruşte urmate de prăbuşiri nu aduc nimic bun pentru că, după cum arată Adam Glapinsk - susţinut de date – pe medie, rezultatul poate fi mult mai modest. Întrebarea care trebuie pusă mereu este de ce PIB-ul unei ţări cu 20 de milioane de locuitori este atât de mic şi de ce structura economiei nu permite salturi însemnate. Aici răspunsurile sunt cunoscute, doar că, niciodată în ultimii 27 de ani, politicile publice nu au căutat să schimbe substanţial starea de lucruri care ţine România în mediocritate.

iulian.anghel@zf.ro

AFACERI DE LA ZERO