România se menţine pe locul 38 din 113 în Global Food Security Index (GFSI) 2019, realizat de divizia de cercetare The Economist Intelligence Unit şi sprijinit de Corteva Agriscience.
Poziţie solidă pentru România în ceea ce priveşte securitatea alimentară
Programele de siguranţă alimentară, un acces facil al fermierilor la surse de finanţare şi existenţa micronutrienţilor în alimente ajută ţara să menţină un scor bun în Global Food Security Index
Global Food Security Index (GFSI) 2019 a fost publicat analizând sistemul alimentar din 113 ţări, ediţia din acest an a raportului evidenţiind o posibilă ameninţare asupra siguranţei alimentare din direcţia crizelor climatice şi de mediu şi arată cum investiţiile strategice şi avansul inovării în domeniul alimentar pot diminua riscurile.
România se menţine în acest clasament pe poziţia 38, în mare parte datorită disponibilităţii şi calităţii alimentelor, programelor de siguranţă alimentară şi accesului facil al fermierilor la surse de finanţare.
Nivelul redus al risipei alimentare, sistemul de distribuţie dezvoltat şi disponibilitatea micronutrienţilor în alimente sunt elemente forte în cazul României.
Raportul GFSI examinează şi asumarea de standarde alimentare la nivelul autorităţilor publice, România fiind în urma altor ţări în ceea ce priveşte dezvoltarea unui standard nutriţional, stabilirea unei strategii alimentare şi prezenţa unui sistem de monitorizare şi supraveghere.
Cheltuielile naţionale pentru susţinerea cercetării în domeniul agricol şi nivelul infrastructurii agricole locale sunt sub nivelul altor ţări. Cu toate acestea, raportat la nivelul mediu global, România stă mai bine în ceea ce priveşte posibilitatea dezvoltării infrastructurii de irigare şi capacitatea de depozitare.
Pentru al doilea an consecutiv, Singapore, Irlanda şi Statele Unite se menţin pe primele trei poziţii, fiind lideri în securitatea alimentară, în ciuda faptului că în 2019 indexul a adăugat instrumente noi de măsurare precum costul mâncării, infrastructura agricolă şi existenţa unor standarde nutriţionale.
Luând în considerare impactul din ce în ce mai mare al crizei climatice globale şi epuizarea resurselor naturale, GFSI a inclus anul acesta o categorie numită „Resursele naturale şi capacitatea de revenire”, un pachet separat de date care se alătură celorlalte trei (Accesibilitate, Disponibilitate, Calitate şi siguranţă) în analiza nivelului de securitate alimentară. Dacă sunt luate în calcul şi datele din această categorie, majoritatea ţărilor înregistrează o diminuare a punctajului general, ceea ce subliniază cât de vulnerabil este sistemul alimentar în faţa unor ameninţări precum seceta, inundaţiile sau creşterea nivelului mării. România este o excepţie, fiind mai puţin expusă riscurilor climatice globale.
Ediţia din 2019 a GFSI arată, de asemenea, că, în cazul unui număr important de ţări, pur şi simplu lipsesc din alimentaţie vitamine şi minerale esenţiale. În peste 30% din ţările analizate a fost raportat un nivel insuficient de vitamina A, element cheie pentru o vedere bună, sistem imunitar puternic şi buna funcţionare a unor organe. De asemenea, aproape un sfert dintre ţările analizate au în alimentaţie un nivel insuficient de zinc, element nutriţional esenţial pentru sănătatea sistemului imunitar şi funcţionarea metabolismului.
GFSI 2019 arată că majoritatea ţărilor analizate (88%) dispun de suficientă hrană pentru propriile populaţii. Chiar şi aşa, potrivit raportului FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations - Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite) privind Nivelul Securităţii Alimentare şi a Nutriţiei în Lume , peste 820 milioane persoane suferă de foame. Aceasta nu este o problemă doar într-un număr limitat de ţări, ci în multe state la nivel global: aproape o treime din ţările analizate de GFSI au peste 10% din populaţie subnutrită.
GFSI 2019 arată, de asemenea, o creştere a preţurilor alimentelor în lume, cele mai mari scumpiri fiind înregistrate în Venezuela şi Siria, subliniind nevoia unor eforturi mai mari pentru a face alimentele bogate în nutrienţi şi de calitate mai accesibile pentru populaţia cu venituri mici.
„Raportul demonstrează concentrarea puternică a României în domeniul agricol. Beneficiem de o bună calitate a solului care permite cultivarea unor alimente pline de minerale şi nutrienţi. Populaţia are un acces facil la alimente, iar fermierii dispun de multe instrumente de finanţare care îi pot ajuta în dezvoltarea afacerilor pe care le conduc. Corteva Agriscience continuă să sprijine fermierii cu inputuri agricole de cea mai bună calitate care permit obţinerea unei productivităţi ridicate şi produse care răspund nevoilor mereu în schimbare ale consumatorilor”, declară Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România şi Moldova.
