♦ Rusia a organizat referendumuri false prin care a anexat regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporijjea. Un teritoriu de dimensiunea Ungariei ♦ În replică, Ucraina a făcut cerere de aderare la NATO, cerere pe care România a anunţat, prin vocea preşedintelui Iohannis, că o susţine, alături de statele din est, cu excepţia Ungariei, care este de partea ruşilor ♦ Totul anunţă că războiul de la graniţă nu se va sfârşi curând.
Rusia a anexat (pe hârtie) la finalul săptămânii trecute patru regiuni din sud-estul Ucrainei, după ce forţele ruse au organizat referendumuri controversate în regiunile Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporijjea, susţinând că localnicii au votat în majoritate covârşitoare pentru alăturarea la ţară, cu o marjă de până la 99%. Doar că datele arată că în (Donbas Doneţk şi Lugansk) ruşii sunt în proporţie de 40%, iar ucrainenii de 60%.
Decizia lui Putin de a anexa aceste teritorii – cea mai mare preluare forţată a unor teritorii din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial – este o încercare de a ridica miza în războiul pe care îl duce de şapte luni în Ucraina.
Prin revendicarea unor mari părţi ale regiunii deţinute de Ucraina, anexarea îl obligă şi pe Putin să continue războiul. El a definit vag obiectivele Rusiei pentru această invazie, dar a insistat de-a lungul timpului că „eliberarea” Donbasului, centrul industrial al Ucrainei, care cuprinde Doneţk şi Lugansk, este o prioritate, după cum scrie BBC.
Donbasul a fost un centru al exploatării cărbunelui şi al industriei grele, preponderent vorbitor de limba rusă, până când economiile lor au fost distruse de luptele din 2014 şi până în prezent.
Unul dintre argumentele Rusiei pentru invadarea Donbasului este acela că „apără limba rusă”. Donbasul este predominant vorbitor de limbă rusă, după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014, iar forţele sale au capturat mai mult de o treime din estul Ucrainei. Cu toate acestea, datele oficiale arată că ruşii nu sunt majoritari în Doneţk şi Lugansk - 60% dintre cetăţeni sunt ucraineni şi doar 40% sunt ruşi. Cele două regiuni aveau o populaţie combinată de aproximativ 6 milioane de persoane înainte de invazia rusească.
Herson, cu o populaţie antebelică de 1 milion de locuitori, se află chiar la nord de Crimeea, regiune anexată şi ea de Rusia. Herson este centrul unei contraofensive pe care Ucraina o construieşte de săptămâni, parţial prin bombardarea podurilor peste râul Nipru pentru a rupe liniile de aprovizionare ale Rusiei şi pentru a încerca să-şi oprească unele dintre forţele.
Zaporijjea a devenit centrul atenţiei mondiale după ce luptele din vecinătatea centralei sale nucleare, cea mai mare din Europa, au întrerupt sursele de alimentare ale instalaţiei şi au ridicat temeri de un dezastru de radiaţii. Rusia controlează centrala nucleară şi aproximativ 70% din provincie în ansamblu - dar nu şi capitala regională, numită şi Zaporijjea, care cuprindea aproximativ jumătate din populaţia de dinainte de război a regiunii, de 1,6 milioane, conform Reuters.
În diferite ponderi, toate cele patru regiuni care sunt acum anexate se află încă parţial în mâinile Ucrainei. Împreună, ele reprezintă 15% din teritoriul suveran al Ucrainei.
Cele două regiuni din est au fost parţial deţinute de separatişti susţinuţi de ruşi încă din anul 2014, dar după şapte luni de război doar 60% din Doneţk poate fi revendicat de Rusia, iar Lugansk se află în centrul unei ofensive ucrainene majore.
Capitala regională a Zaporijjiei este foarte ferm condusă de ucraineni, iar forţele ucrainene se află la doar câţiva kilometri de oraşul Herson.
În toate cele patru regiuni anexate, Putin a organizat aşa-zise referendumuri, care au fost condamnate de comunitatea internaţională şi care au implicat soldaţi înarmaţi care mergeau din uşă în uşă pentru a aduna voturi.
Rusia a susţinut deja că orice atac asupra noilor sale teritori va fi privit ca un atac la adresa integrităţii teritoriale a Rusiei. Kremlinul spune că îşi rezervă dreptul de a răspunde „cu toate mijloacele disponibile”. Aceste mijloace pot include, potenţial, arme nucleare. În ultimele săptămâni, înalţi oficiali ruşi au lansat indicii mai mult sau mai puţin subtile despre arsenalul nuclear al Moscovei.
Preşedintele Putin a ameninţat deja că va folosi toate mijloacele pe care le are la dispoziţie pentru a proteja teritoriul Rusiei, inclusiv armele nucleare. „Acesta nu este o cacealma”, a spus el, conform BBC. În plus, ministrul al apărării rus spune că Rusia luptă cu Occidentul chiar mai mult decât Ucraina.
Vineri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că comentariul recent privind escaladarea nucleară este iresponsabil: „Îndemnăm pe toată lumea să se comporte responsabil”.
Reacţiile actorilor europeni la anexarea celor patru regiuni ucraineneni au apărut rapid. „Nu vom accepta niciodată vreo anexare de teritoriu sau vreo acaparare de pământ de către Rusia. Suntem gata să facem Kremlinul să plătească un preţ mare pentru această nouă escaladare a conflictului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Dana Spinant.
Reacţia Ucrainei la anexarea regiunilor sale de Rusia nu a întârziat nici ea să apară. Vineri, preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat că Ucraina solicită un proces de acces accelerat la NATO. În plus, el a mai spus că Kievul este pregătit pentru discuţii de pace cu Rusia – odată ce va avea un nou lider, ca răspuns la îndemnul lui Putin la negocieri, discuţii care însă nu vor include restituirea teritoriului ocupat.
Şefii a nouă membri europeni ai NATO au declarat deja că susţin calea spre aderarea Ucrainei la alianţa de securitate condusă de SUA şi cer tuturor celor 30 de naţiuni membre NATO să intensifice ajutorul militar pentru Kiev.
