Şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) în România, Jaewoo Lee, s-a arătat îngrijorat cu privire la ţinta României de deficit bugetar menţinută sub pragul de 3% pentru 2018, în contextul în care anumite venituri au fost supraestimate, iar cheltuielile subestimate.
Lee a mai spus că estimează o creştere de 5% a economiei româneşti anul acesta, după creşterea record de 7% din 2017, şi a observat slaba colectare a taxelor ca procent din Produsul Intern Brut.
Reprezentanţii FMI au prezentat concluziile unei vizite de zece zile în România după întâlnirile cu autorităţile, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Banca Naţională a României (BNR). FMI evaluează anual economia statelor membre în baza Articolului IV din statutul instituţiei financiare internaţionale. Consultările FMI - state membre urmăresc examinarea situaţiei şi, la final, sunt formulate recomandări.
Faptul că România nu are astăzi un acord cu Fondul a permis administraţiei de la Bucureşti să ridice tonul în faţa obiecţiilor pesimiste ale instituţiei internaţionale. Fostul premier Mihai Tudose a susţinut chiar că va întrerupe dialogul cu Fondul dacă acesta nu-şi revizuieşte poziţia critică faţă de România, cu referire la previziunile nefaste ale instituţiei privind deficitul bugetar şi creşterea economică, o creştere economică ce s-a dovedit, mai apoi, mult sub previziunile Fondului.
Economia României a crescut cu 7% anul trecut, dar avansul a venit şi cu destule costuri – în primul rând un deficit de cont curent de peste 3% din PIB care a lovit în cursul de schimb. În plus, o creştere economică venită în majoritate din consum se vede astăzi în inflaţie şi, din nou, în deficitele gemene. Or, instituţiile internaţionale asemenea FMI sunt de părere că pentru România ar fi fost momentul să-şi reducă deficitele, beneficiind de creşterea economică, în loc să le majoreze, cum procedează guvernul de la Bucureşti.
„Este o diferenţă de opinii între ce cred autorităţile, şi anume că anul acesta se vor încadra în targetul de deficit bugetar, şi ce credem noi. Noi avem câteva îngrijorări că anumite venituri au fost supraestimate şi cheltuielile au fost subestimate. Am avut câteva discuţii cu autorităţile privind opţiunile pentru a reduce decalajul, sunt discuţii în curs, vom face publice recomandările noastre şi răspunsul autorităţilor la acestea”, a spus Jaewoo Lee, la finalul misiunii Fondului la Bucureşti. Deficitul bugetar a rămas anul trecut la sub 3% din PIB, dar a crescut la pondere în veniturile bugetare spre 10%, cel mai înalt nivel din 2011 încoace, potrivit calculelor ZF.
FMI arată că trebuie luate măsuri de corecţie estimate la 0,6% din PIB pentru a atinge obiectivele guvernului de deficit de 3% pentru 2018, „chiar dacă ar fi de dorit un deficit mai mic”.
Pentru anul acesta, estimările şefului FMI în România prevăd o creştere mai moderată a economiei, de până la 5%, după creşterea record de anul trecut, de 7%, cea mai mare din Uniunea Europeană. În următorii ani, creşterea economică ar putea încetini până la 3%, arată evaluările reprezentanţilor FMI.
„Creşterea economică este de aşteptat să încetinească faţă de nivelul ridicat de anul trecut pe fondul unor factori precum investiţii publice scăzute, un progres scăzut al reformelor structurale şi înăsprirea condiţiilor financiare.“
„Volatilitatea financiară la nivel global, sau slăbirea instituţiilor ar putea reduce încrederea investitorilor în România”, a mai adăugat Jaewoo Lee. El a susţinut că o continuare a politicilor actuale de creştere ar submina capacitatea României de a face faţă unui şoc sever.
Referitor la creşterea economică de anul trecut, reprezentantul FMI a menţionat că a fost una puternică, bazată pe consum, rata şomajului este la un nivel minim record, iar sistemul financiar se îmbunătăţeşte. Măsurile de moderare fiscală şi de înăsprire a politicii monetare ar fi cea mai bună cale de acţiune pentru România, astfel încât creşterea de anul trecut să nu devină una fragilă, susţine reprezentantul FMI.
Jaewoo Lee a atenţionat că România trebuie să îmbunătăţească nivelul de colectare a taxelor prin implementarea de infrastructură IT la instituţii precum ANAF.
Acest lucru ar duce, susţine Lee, la un atingerea obiectivelor în domenii prioritare, cum sunt infrastructura, educaţia şi sănătatea.
„Implementarea şi operaţionalizarea unei noi infrastructuri IT în administraţie este o prioritate cheie, mai ales în contextul în care în România există sisteme învechite şi fragile”, a spus Jaewoo Lee.
El a vorbit şi despre sistemul bancar, spunând că băncile sunt bine capitalizate, iar profitabilitatea creşte. Iniţiativele legislative care prejudiciază sistemul financiar ar trebui să fie evitate, se arată în concluziile Fondului.
Jaewoo Lee a mai subliniat că autorităţile trebuie să se uite la proiecte de investiţii mari pentru a susţine economia, acestea urmând să ducă ulterior şi la alte investiţii.
„Prioritizarea proiectelor mari de investiţii ar trebui să fie accentuată şi să se reflecte în bugetele anuale. Absorbţia de fonduri europene, mai ales pentru proiecte de investiţii mari, ar ajuta în ce priveşte decalajul pe care România îl are în domeniul infrastructurii şi ar crea loc pentru alte investiţii”, a mai spus şeful FMI în România la sfârşitul vizitei sale anuale în România.
