La celălalt pol, atât din punct de vedere geografic pe harta Europei, cât şi din punctul de vedere al ritmului de atragere al banilor europeni este România. În acelaşi interval, România ar fi trebuit să atragă 19,7 miliarde de euro, dar în economie au ajuns doar 1,8 miliarde euro, adică mai puţin de 10%. Care sunt secretele ce au transformat Irlanda în campionul fondurilor europene?
"Cred că secretul din spatele succesului absorbţiei fondurilor europene este organizarea bună, dar şi răbdarea. Irlanda are 39 de ani de când ia fonduri europene, dar nu a fost tot timpul bine. La început este destul de greu de înţeles birocraţia europeană", a declarat pentru ZF Lucinda Creighton în cadrul unei întâlniri ce a avut loc ieri la Ambasada Irlandei la Bucureşti. În dimineaţa aceleiaşi zile oficialul irlandez a avut şi o întrevedere cu Leonard Orban, ministrul afacerilor europene, responsabilul de absorbţia banilor europeni în economia locală.
Ea spune că nu există o reţetă universală "minune" pentru atragerea fondurilor europene, adăugând că, în opinia sa, cea mai oportună soluţie este derularea programelor din bani UE prin intermediul un tandem între un cabinet al fondurilor europene şi autorităţile de management de la fiecare minister implicat în atragerea acestor bani.
Acest tip de mecanism este în acest moment în funcţiune şi în România, dar până acum nu a dat rezultate. Mai mult, după cinci ani de absorbţie foarte lentă liniile de finanţare au ajuns să fie suspendate în urmă cu aproape trei luni după ce Comisia Europeană a descoperit mai multe nereguli în cadrul sistemului românesc de atragere a fondurilor UE.
"Noi în Irlanda nu avem o problemă cu absorbţia, acum ne concentrăm pe negocierea bugetului pentru următorul exerciţiu financiar din 2014-2020 şi cu pregătirea preşedinţiei irlandeze a UE. Ministerele gestionează programele lor de fonduri europene independent. Ştiu mai bine ce au de făcut fiecare în sectoarele lor."
Aceste sfaturi ale Lucindei Creighton vin în contextul în care această economie s-a transformat într-una dintre cele mai dinamice pieţe din Europa după ce a aderat în urmă cu aproape 40 de ani la Uniunea Europeană.
În ultimii douăzeci de ani economia irlandeză a reuşit chiar să devină o adevărată vedetă pe pieţele internaţionale după ce investitori-gigant din IT&C precum Microsoft, Ericsson şi, mai recent, Facebook s-au înghesuit să îşi ridice centrele de operaţiuni europene la Dublin. Între timp analiştii îi puseseră deja titlul de "Tigru Celtic" acestei economii, după modelul "tigrilor" asiatici Singapore, Taiwan, Coreea de Sud şi Hong Kong.
Cu toate acestea, Irlanda nu a scăpat din colţii crizei, astfel că a ajuns în urmă cu doi ani să apeleze la un program de salvare de 85 de miliarde de euro de la FMI după colapsul pieţei imobiliare şi al celei bancare. "Fondurile europene au ajutat economia irlandeză. Printre cele mai importante au fost investiţiile în infrastructură sau cele pentru dezvoltarea oraşelor (fondurile pentru dezvoltare regională - n. red.)", a explicat ministrul.
Bilanţurile oficiale arată că în ultimii 39 de ani, de când Irlanda este în UE, Bruxellesul a trimis la Dublin fonduri europene de 18 miliarde de euro la care se adaugă alte 47 de miliarde de euro ce au ajuns în acest interval în buzunarele fermierilor. Per total, UE a susţinut economia irlandeză cu 62 de miliarde de euro, bani care se traduc prin investiţii de 1,6 miliarde de euro pe an pentru o ţară cu 4 milioane de oameni. În România, o ţară cu 19 milioane de locuitori, situaţia este cu totul alta. În primii şase ani de luat bani de la UE în economie au ajuns în total 4,8 miliarde de euro (1,8 miliarde din fondurile structurale şi alte 3 miliarde de euro pentru agricultură). Pe scurt, un ritm de 0,8 miliarde de euro/an, la jumătate faţă de performanţa medie din ultimele patru decenii a Irlandei.
"Banii pe care România îi are la dispoziţie sunt foarte mulţi dar cred că nicio ţară europeană nu va spune vreodată că primeşte prea mulţi bani. Procentul de absorbţie al fondurilor europene în România este mic, dar suma totală este mare. Nu mă îndoiesc că odată cu timpul veţi înţelege cum funcţionează mecanismele europene şi că pe parcurs absorbţia va accelera."
Cu toate că banii "gratis" de la UE sunt una din puţinele oportunităţi pentru ca avansul economiei locale să accelereze în contextul tensiunilor de pe pieţele internaţionale, Lucinda Creighton a menţionat că aceste fonduri reprezintă doar o piesă din puzzle-ul creşterii economice.
Ea spune că banii Bruxellesului nu au făcut mai mult decât să "niveleze" drumul pentru venirea investitorilor străini.
"Unul din principalele motoare de creştere a fost reprezentat de aderarea la zona euro şi accesul la piaţa unică europeană. Aceste două elemente au stat în spatele creşterii comerţului internaţional al Irlandei şi a investiţiilor. România are opţiunea de investi în infrastructura de transport în tehnologiile hi-tech, dar şi în cercetare şi dezvoltare."
Irlanda s-a bucurat din plin de prezenţa în zona euro, astfel că din 2001 până în 2008 rata de creştere a PIB-ului nu a coborât în niciun an sub 4%. Totuşi, după ce criza a lovit în întreaga lume pentru economia irlandeză au urmat trei ani consecutivi de scădere. Chiar şi aşa, PIB-ul Irlandei de 158,9 miliarde de euro l-a depăşit cu 16% anul trecut pe cel al României, o ţară cu o populaţie de cinci ori mai mare, potrivit datelor de la Eurostat.
Lucinda Creighton, 32 de ani
Studii:
1998-2002 - licenţiată în drept la Trinity College din Dublin
2008-prezent - urmează un master în domeniul relaţiilor internaţionale la Dublin City University
Experienţă:
2004 - consilier în cadrul Consiliului oraşului Dublin
2007 - este aleasă în Dali Eireann, camera inferioară din cadrul Parlamentului Irlandez
2011 - devine ministru responsabil de afacerile europene în cadrul Departamentului pentru Afaceri Externe şi Comerţ
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
