Guvernul a adoptat la jumătatea acestei săptămâni o hotărâre prin care promite să dea bani pentru preşcolarii şi elevii din sistemul de învăţământ obligatoriu privat, la acelaşi nivel la care finanţează şi costurile pentru cei incluşi în învăţământul public. Astfel, unităţile de învăţământ preuniversitar care sunt acreditate ar trebui să se bazeze pe banii alocaţi de stat pentru fiecare elev în parte din anul şcolar 2016-2017 (care începe în luna septembrie).
Ideea finanţării sistemului de învăţământ privat la fel ca şi cel public nu este însă nouă, datează din 2011, fiind parte a legii educaţiei, care spune că „resursa financiară urmează elevul“, oriunde ar învăţa acesta. Totuşi, aceasta nu a fost pusă în aplicare până în prezent, fiind amânată an de an din lipsă de fonduri.
„Este vorba despre un articol de lege din 2011 care a fost prorogat anual din cauza contrângerilor de buget şi care, prin această hotărâre de guvern, va fi pus în aplicare din anul şcolar 2016. Punerea în aplicare a fost anunţată încă de anul trecut, din toamnă“, au spus pentru ZF reprezentanţii biroului de presă din cadrul Ministerului Educaţiei.
Pentru anul şcolar 2016, finanţarea de bază a învăţământului preuniversitar privat şi public va fi asigurată de la bugetul de stat, din sumele defalcate din TVA prin bugetele locale pentru toţi preşcolarii şi elevii din învăţământul general obligatoriu. Finanţarea se acordă pe baza unui cost standard per elev/preşcolar, care diferă în funcţie de criterii precum tipul unităţilor de învăţământ sau mediul în care acestea se află (urban sau rural). Costul standard per elev din învăţământul gimnazial din mediul urban, spre exemplu, va fi în 2016 de 3.043 lei/an, iar cel din mediul rural va fi de 3.499 lei/an.
Pentru învăţământul liceal teoretic, costul standard din mediul rural va fi egal cu cel din mediul urban, adică 3.043 lei/an, potrivit hotărârii. În costul standard intră cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani şia contribuţiilor aferente şi exclud transportul la şi de la locul de muncă, precum şi cheltuielile salariale în natură.
De-a lungul anilor, ideea finanţării unităţilor de învăţământ privat la acelaşi nivel la care sunt finanţate şi cele de stat a generat nemulţumiri de ambele tabere.
Pe de-o parte, au fost voci care au susţinut că, din moment ce percep o taxă, actorii privaţi nu ar trebui să beneficieze de bani de la stat. Iar pe de altă parte, cei din mediul privat au susţinut că nepunerea în aplicare a legii, care spune că „finanţarea urmează elevul“, este discriminatorie faţă de preşcolari şi elevi şi că nu ajută în nici un fel reducerea taxelor de şcolarizare din mediul privat.
În România, costurile menţinerii copiilor în şcolile private pornesc de la câteva mii de euro pe an şi pot depăşi chiar suma de 20.000 de euro pe an.
„Noi nu am primit niciodată banii respectivi de la stat (în baza principiului „finanţarea urmează elevul“ – n.red.) şi nici nu ne-am bazat pe acest lucru. În fiecarean s-a spus că se va pune în aplicare finanţarea şi pentru mediul privat, însă niciodată nu au fost bani de ajuns pentru acest lucru“, a comentat Dana Papadima de la Avenor.
Taxa de şcolarizare în cadrul Avenor porneşte de la peste 4.000 de euro pe an (pentru grădiniţă) şi ajung la circa 10.500 de euro pe an pentru nivelul liceal. În anul 2014-2015, Avenor College a şcolarizat 350 de elevi atât în campusul construit în zona Băneasa, cât şi la grădiniţa privată din centrul Capitalei, potrivit celor mai recente informaţii ale ZF.
„Cred că această hotărâre era naturală, normală pentru că, până la urmă, învăţământul este obligatoriu pentru toată lumea, nu doar pentru cei de la stat. Nu poţi face o diferenţiere între copiii de la privat şi cei de la stat şi nici nu putem rămâne cantonaţi în ideea că privatul trebuie să se descurce pentru că oricum cere taxă. În plus, efortul financiar pentru bugetul educaţiei este destul de mic, cred că vorbim despre 150-200 de şcoli care ar face obiectul acestei finanţări. Teoretic, ar trebui să vedem o scădere a taxelor de la privat“, adaugă Marian Staş, preşedinte al programului educaţional „Liderii Mileniului Trei“.
