• Leu / EUR4.7612
  • Leu / GBP5.3976
  • Leu / USD4.2560
Eveniment

Tichete de vacanţă, salariu minim diferenţiat, conturi pentru copii, credite fără dobândă pentru tineri - a început carnavalul

Tichete de vacanţă, salariu minim diferenţiat, conturi pentru copii, credite fără dobândă pentru tineri - a început carnavalul

Autor: Sorin Pâslaru

27 oct 2018 8712

Guvernul a aruncat pe piaţă în această toamnă o serie de propuneri de intervenţie în economie care pot fi discutabile ca impact şi necesitate: creşterea salariului minim pe categorii de angajaţi sau încurajarea economisirii prin constituirea de conturi pentru copii la trezorerie, bonificate de stat.

Aceste măsuri intervenţioniste fac parte de fapt dintr-un şir de asemenea iniţiative.

În această toamnă a intrat deja în funcţiune programul de împrumuturi pentru tineri „Investeşte în tine“, de finanţare a studiilor şi a altor cheltuieli, cu credite de la bănci ale căror dobânzi să fie subvenţionate de stat.

În plus, în această vară tichetele de vacanţă acordate bugetarilor au provocat un iureş pe piaţa turismului local. Se poate adăuga în această listă decizia de a reduce TVA la capacităţile de cazare de la 9% la 5%, la fel pentru parcurile de distracţii.

Ce ne spun toate aceste măsuri?

În primul rând, că există posibilitatea la nivelul administraţiei publice din România de a imagina şi proiecta măsuri: de sprijinire a turismului autohton, de impulsionare a economisirii sau de sprijinire a tinerilor.

Ani de zile, administraţia românească a funcţionat pe principiul: stinge focul acolo unde apare, adică pompieristic.

Este de discutat dacă aceste măsuri intervenţioniste fac bine economiei sau oamenii trebuie lăsaţi să-şi găsească singuri drumul, cu un stat minimal.

Opţiunea partidului de la guvernare este de a interveni, şi se va vedea dacă în cele din urmă aceste programe se vor dovedi benefice sau pur şi simplu banii se vor termina, iar când perioada de creştere economică se va încheia, atunci se va termina şi „petrecerea“.

Însă, merită subliniat faptul că în România anului 2018 administraţia mai poate organiza astfel de programe, adică chiar poate să treacă de la idee la faptă în doar câteva luni.

Este cazul programului „Investeşte în tine“, unde din august 2018, din momentul apariţiei ideii într-un proiect de ordonanţă - în două luni iniţiativa s-a materializat în practică, astfel încât de la 15 octombrie 2018 tinerii pot împrumuta până la 40.000 de lei cu garanţia statului, pe care să-i returneze în următorii 10 ani fără dobândă.

Măsura este criticată de mediul de business, însă pentru o ţară în care doar 3% din studenţi provin din mediul rural, una dintre cauze fiind inclusiv costul prohibitiv al vieţii universitare, se poate dovedi o măsură utilă.

Este important faptul că statul român se mai poate organiza şi mai poate imagina scenarii transpuse în decizii administrative pentru a oferi formule de dezvoltare.

E o întreagă birocraţie să pui la punct un astfel de program – ministere, agenţii şi fonduri de garantare şi contragarantare implicate.

Dincoace, intenţia de a creşte salariul minim cu 20%, dublu faţă de situaţia generală, pentru angajaţii cu studii superioare şi pentru cei cu peste 15 ani vechime, arată că în sfârşit administraţia începe să se uite mai cu atenţie la realitatea din economie şi încearcă să o influenţeze într-o măsură sau alta.

Sigur că şi aici se poate critica faptul că este o măsură venită peste noapte, că adaugă la „impredictibilitatea“ cadrului de business, pentru că este prea din scurt formulată şi prevăzută să intre în vigoare de la 1 noiembrie 2018.

Însă, dat fiind numărul uriaş de contracte de muncă pe salariul minim din economie, adică 2,1 milioane, această măsură este mai degrabă antievazionistă decât una socială. Aceasta pentru că trei sferturi dintre contractele pe salariul minim acoperă de fapt plăţi suplimentare făcute prin alte formule: gri sau de-a dreptul în plic, la negru.

Conform informaţiilor din administraţie, există 350.000 de salariaţi cu venitul minim pe economie şi 800.000 care au cu peste 15 ani vechime şi venit minim pe economie.

Iată că în sfârşit se lucrează cu date, este prevăzut un impact al măsurilor şi scenarii de evoluţie. Se calculează. Se fac prognoze. Se măsoară coeficienţi de corelaţie. De regresie.

E un început. Poate că în timp se va ajunge şi la măsurile pe care mediul de business să le aplaude. Nu este de ajuns iată să scadă în aceşti ani TVA şi CAS, iniţiative aspru criticate acum doi sau trei ani, sau să scadă impozitul pe dividende, reduceri care au lăsat în mediul de afaceri local miliarde de euro.

Nu mai aminteşte nimeni astăzi de dezbaterile uriaşe din toamna anului 2017, de trecere a contribuţiilor sociale în sarcina salariatului.

Iarăşi o măsură despre care se poate discuta, fiind mai degrabă o intervenţie favorabilă capitalului pentru că nu mai are nicio sarcină nominală privind pensia şi sănătatea salariatului.

Cert este că această trecere s-a încheiat pentru cinci milioane de salariaţi.

Ca să poţi să-ţi faci ceva şi România să nu mai fie prima sursă de imigranţi în Germania, cum a fost în 2017, cu 70.000 de persoane, peste Siria, trebuie să ai capacitatea administrativă. Ani de zile, România a fost un stat semieşuat, răspunzând numai la crize.

Mulţi critică aceste măsuri. Intervenţia statului în economie nu este decât risipă. Dar să ajungi măcar să faci ce vrei este un pas înainte. Fie şi un carnaval. După artificii, poate te apuci şi de şosele, spitale şi şcoli. 

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7612
Diferență: 0,0231
Ieri: 4.7601
Azi: 4.2560
Diferență: -0,4561
Ieri: 4.2755
Azi: 5.3976
Diferență: -0,1073
Ieri: 5.4034
Azi: 4.2429
Diferență: 0,1558
Ieri: 4.2363