Procurorii anticorupţie au descins ieri la Ministerul Sănătăţii pentru a căuta documente în legătură cu acte de corupţie petrecute chiar în „inima“ sistemului sanitar, în urma unei sesizări venite de la una dintre cele mai temute instituţii europene, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).
Gravitatea cazului este demonstrată de însăşi descinderea de ieri a procurilor într-un sediu de minister, un lucru extrem de rar, dar justificat de faptul că sunt vizate achiziţii publice pentru dotarea cu echipamente a spitalelor în cadrul unor finanţări externe.
Implicarea fondurilor externe a determinat intervenţia OLAF. Relaţia României cu OLAF este una sensibilă având în vedere că în 2012 în urma unor anchete ale instituţiei europene fondurile nerambursabile pentru România au fost blocate tot ca urmare a unor nereguli în procedurile de achiziţie publică.
Ieri, DNA a precizat că este ajutată în rezolvarea cazului de OLAF şi DLAF (instituţia „soră“ din România a OLAF).
Procurorii au mers la Ministerul Sănătăţii pentru a verifica documente privind achiziţia de aparatură într-un program derulat cu Banca Mondială, potrivit informaţiilor citate de Mediafax. În afară de Ministerul Sănătăţii, procurorii au mai mers la spitalele Cantacuzino, Polizu şi CC Iliescu.
Procurorii anchetează funcţionari publici şi medici ce au făcut parte dintr-o comisie ce atribuie contracte şi care ar fi acordat preferenţial contracte finanţate din fonduri ale Băncii Mondiale şi Băncii Europene de Investiţii unei firme olandeze din domeniul medical. În schimb, firma olandeză ar fi oferit bunuri şi servicii. Până la închiderea ediţiei nu au existat informaţii publice legate de numele firmei olandeze. Faptele ar fi avut loc în perioada 2008-2011, când la conducerea Ministerului Sănătăţii s-au aflat Eugen Nicolăescu, Ion Bazac, Adriean Videanu, Cseke Attila şi Ritli Ladislau.
„Oficiul European de Luptă Antifraudă a descoperit posibile acte de corupţie şi fraudă la contracte privind furnizarea de aparatură medicală finanţate prin fonduri UE“, a declarat biroul de presă al instituţiei, citat de Mediafax.
La Spitalul Cantacuzino, spre exemplu, au fost verificate documente legate de programul naţional de neonatologie, fiind făcute percheziţii în cabinetul şefului Clinicii de neonatologie.
România derulează un program finanţat de Banca Mondială în domeniul sanitar care vizează dezvoltarea mai multor sectoare: asistenţă medicală maternală şi neonatală, servicii medicale de urgenţă, asistenţă medicală primară şi servicii medicale în mediul rural, conturile naţionale de sănătate şi planificare şi managementul proiectului. Numai în cadrul programului de neonatologie valoarea echipamentelor achiziţionate este de 30 mil. euro, în timp ce fondurile alocate pentru modernizarea unităţilor medicale sunt de 55 mil. euro (expertiză tehnică, proiectare, construcţie).
Situaţia de ieri vine după un şir întreg de cazuri de fraudare a sistemului de sănătate scoase la iveală de procurori.
Recent, medici de la Fundeni au fost arestaţi într-un scandal de reţete false, iar anterior procurorii au cerut arestarea a nouă medici, printre care şi managerul Spitalului Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri din Bucureşti (cunoscut sub numele de Spitalul de Arşi) într-un dosar al operaţiilor estetice pentru că ar fi pretins mită pentru a realiza intervenţii ilegale în cadrul unităţii.
