Comerţul modern din România numără astăzi circa 2.500 de magazine sub mai multe branduri şi formate. Cele mai multe reţele au intrat pe piaţă cu un anumit format de magazine, iar apoi şi-au diversificat portofoliul. Majoritatea retailerilor au pariat în ultimii ani pe magazine pe suprafaţă mai mică, urmând trendul din consumul local şi internaţional, motiv pentru care şi universul de comerţ modern a crescut mai rapid. Cele 2.500 de magazine controlează aproape 60% din piaţa de 20 mld. euro, restul aflându-se în continuare în mâinile comerţului tradiţional.
Tot mai multe malluri de la un an la altul
În urmă cu 20 de ani, însuşi termenul de „mall” le era străin multora dintre români. Azi, sunt puţini cei care nu au călcat măcar o dată într-un astfel de „minioraş” înţesat de magazine. Istoria mallurilor pe piaţa locală s-a născut în septembrie 1999, odată cu deschiderea Bucureşti Mall, proiect existent şi astăzi, aflat în portofoliul turcilor de la Anchor Grup. Cinci ani mai târziu, ei se extindeau în România cu un alt proiect, Plaza România. În 2018, numărul de scheme comerciale - concept-umbrelă în care intră parcurile de retail, galeriile comerciale şi mallurile propriu-zise - a ajuns la 123.
Iar planurile investitorilor nu s-au încheiat încă: aproape 20 de centre comerciale vor fi gata până în 2019 în România, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară CBRE România.
9 februarie 2001
Supele Knorr au intrat în oala Unilever. În drumul către poziţia de lider pe piaţa românească a produselor alimentare, grupul anglo-olandez Unilever îşi atacă principalii competitori atât prin fuziuni, cât şi prin preluarea unor capacităţi de producţie. Fuziunea dintre divizia Unilever din europa centrală şi de est (Unilever South Central Europe) şi Best Foods România a condus la înfiinţarea Unilever Bestfoods România. Această divizie va cuprinde toate produsele alimentare pe care cele două companii le produc şi distribuie în România.
În prezent, pe plan local, anglo-olandezii de la Unilever au două divizii - import/ distribuţie cu afaceri de aproape 200 de milioane de euro şi producţie, fabrica de la Ploieşti având afaceri de sub 20 mil. euro anual.
27 martie 2001
Tesco a pus ochii pe Ardeal pentru primele magazine şi va lansa primul magazin online. Cel mai mare lanţ de supermarketuri din Marea Britanie investeşte 60-80 de milioane de dolari în sectorul românesc de distribuţie a bunurilor de larg consum.
Retailerul Tesco nu a intrat nici până acum pe piaţa locală, însă la nivel global a anunţat că plănuieşte să formeze o alianţă pe termen lung cu francezii de la Carrefour.
20 aprilie 2001
Benzina euro 3 se întâlneşte cu portofelul euro 0. De la 1 ianuarie 2002, în România nu vor putea fi înmatriculate decât autovehicule care satisfac normele de poluare euro 3. Asta înseamnă investiţii de sute de milioane de dolari pentru rafinăriile româneşti şi pentru producătorii români de automobile. Maşini româneşti puţin mai scumpe, dar şi maşini de import care nu se mai „îneacă”. Asociaţia producătorilor şi importatorilor de automobile (apia) a adunat câţiva fani euro 3 şi câţiva dintre producătorii de combustibili Rompetrol, OMV, Shell, Agip şi Mol. Nu însă şi SNP Petrom.
28 mai 2001
Ursus s-ar răcori cu Timişoreana. După ce a încercat cu mărcile sale, producătorul se resemnează să cumpere concurenţa.
În 2016, japonezii de la Asahi Group Holdings au cumpărat activele producătorului de bere Sabmiller din Europa de Est, care cuprinde brandurile Ursus şi Timişoreana.
27 iunie 2001
Softul aduce de cinci ori mai puţin decât laptele. Piaţa totală a programelor informatice este abia de 45 de milioane de dolari. România ocupă antepenultimul loc pe piaţa software din Europa de Est, arată un studiu efectuat recent de compania Datamonitor. Chiar dacă pe plan local, piaţa programelor informatice aproape că se va dubla în următorii trei ani, Datamonitor estimează că România nu-şi va depăşi condiţia de codaşă în zonă nici peste trei ani.
Piaţa locală de software şi de servicii IT a valorat în 2017 circa 975 de milioane de euro.
26 iulie 2001
Indienii şi-au cumpărat grijile noastre. Pe 25 iulie s-au semnat documentele privind privatizarea Sidex, de către lakshmi N. Mittal, preşedintele şi directorul general al grupului siderurgic anglo-indian lNM Group, şi ministrul privatizării Ovidiu Muşetescu. S-a pus astfel punct unei perioade de zece ani în care Sidex a acumulat pierderi de 900 de milioane de dolari şi a fost ţinta unei politici simpatizate la unison de forţele politice rotite la guvernare în ultimii ani: devalizarea.
Începând cu 2004, Sidex Galaţi a devenit parte a Mittal Steel, companie formată prin fuziunea dintre lNM Holdings şi Inspat International. După fuziunea dintre Mittal Steel şi Arcelor, în anul 2006, din care a rezultat ArcelorMittal, numele a fost schimbat din Sidex în ArcelorMittal Galaţi.
Un anunţ făcut în octombrie 2018, adică 17 mai târziu de la momentul privatizării Sidex, a adus în scenă un nou nume în povestea Sidex. Liberty House, o companie britanică deţinută de indianul Sanjeev Gupta, şi-a exprimat intenţia de a achiziţiona combinatul de la Galaţi.
Lakshmi Mittal lasă astfel combinatul Sidex la o producţie de oţel anuală la jumătate faţă de anul 2001 şi cu numai un singur furnal funcţional din cele cinci pe care le avea la privatizare. Situaţia în care se află combinatul siderurgic din Galaţi reflectă, de fapt, imaginea întregii industrii din România.
Ultima zi de linişte, prima zi de coşmar. Bilanţul primelor ore de teroare după atacul terorist asupra turnurilor World Trade Center.
1 octombrie 2001
Tăzboiul cardurilor: de-o parte comercianţii, de alta bancherii. După şase ani de la introducerea primelor carduri în România, piaţa acestor sisteme de plată este încă subdezvoltată. Fiecare din cele două tabere îşi apără poziţia. Comercianţii spun că este o problemă de timp şi de comisioane, iar bancherii afirmă că primii evită pos-urile pentru a putea să ruleze bani „pe sub tejghea”
22 octombrie 2001
Piaţa liberă a gazelor s-ar putea dubla în 2002. Pe piaţa liberă a gazelor naturale, în prezent, activează producătorii Romgaz şi SNP Petrom, importatorii care au licenţă de furnizare a gazelor naturale, transportatorul naţional Transgaz (deţine şi licenţă de tranzit), distribuitorii şi 18 consumatori eligibili.
1 noiembrie 2001
După esenţa mişcării, vine şi cea a pierderilor. Petrom raportează pierderi pentru prima dată în cinci ani. Petrom a înregistrat la sfârşitul primelor nouă luni din 2001 o pierdere de 19,61 mld. lei.
În 2018, pe primele nouă luni, Petrom a raportat profit de 2,6 mld. lei la vânzări de 16 mld. lei.
