• Leu / EUR4.9472
  • Leu / GBP5.8347
  • Leu / USD4.7020
Fonduri UE

România răsuflă uşurată: a scăpat de penalizările financiare dure care i se pregăteau şi va primi mai mulţi bani din fondurile UE

România răsuflă uşurată: a scăpat de penalizările financiare dure care i se pregăteau şi va primi mai mulţi bani din fondurile UE

Preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy (stg.) s-a lăsat convins: a eliminat din textul bugetului prevederea care condiţiona acordarea de fonduri viitoare de absorbţia curentă, o prevedere socotită inacceptabilă de preşedintele Traian Băsescu (dr.), de guvernul şi de parlamentul României. Mediafax Foto

Autor: Iulian Anghel

26.11.2012, 00:07 2526

Mai greu a fost de explicat la Bucureşti ce s-a întâmplat la sfâr­şitul săptămânii la Bruxelles, acolo unde preşedintele Traian Băsescu a reprezentat România. Este un eşec sau un succes?

Pe fond, avem de-a face cu un eşec întrucât bugetul multianual nu a fost agreat de liderii UE. Va mai fi o întâlnire la începutul anului viitor şi vor exista tăieri de cel puţin 100 mld. euro faţă de proiectul propus de Comisia Europeană (1.033 mld. euro), ceea înseamnă că şi România va pierde bani raportat la nivelul alocărilor pe care le aştepta, de cel puţin 45 mld. euro, în creştere cu 30% faţă de alocările din exerciţiul financiar curent, de 35 mld. euro, fonduri structurale şi pentru agricultură.

La finalul summitului, anunţând rezultatele la care s-a ajuns, Traian Băsescu nu a vorbit de un succes, dar nici de un eşec: s-au făcut paşi înainte.


Ponta, ironic cu Băsescu: "Omul a înfrânt!"

În ţară, pe fondul campaniei electorale, premierul Victor Ponta l-a ironizat pe şeful statului şi ceea ce ar fi negociat el acolo: "Omul a înfrânt!".

Ce vrea să spună această ironie? Explică tot Victor Ponta: "A negociat în sensul că nu s-a ajuns la niciun acord".

Totuşi, admite şeful Guvernului, aflat într-un război neîndurător cu şeful statului, preşedintele a înţeles că trebuie să se consulte cu Guvernul şi Parlamentul aşa cum fac şi ceilalţi lideri europeni şi aşa s-a întâmplat.

"Domnul preşedinte Băsescu tre­buie să reînveţe că Guvernul şi Parlamentul nu sunt angajaţii domniei sale. Şi a învăţat de data asta. Ne-am consultat şi la Bruxelles, am avut poziţii comune şi e înspre binele României acest lucru."

Aşadar, un relativ succes pentru România, având în vedere că înainte de summit o păşteau pericole semnifi­cative, în primul rând plafonarea majorărilor de fonduri faţă de exerciţiul financiar curent, din motivul foarte grav şi cu slabe şanse de a fi remediat în curând: slaba absorbţie a fondurilor UE, sub 10% din alocările totale în exerciţiul financiar 2007-2013, adică 1,8 mld. euro din totalul de aproape 20 mld. euro acordaţi fondurilor structurale şi de coeziune.

Practic, aici este marea problemă a României: se bate pentru fonduri mai mari, dar nu este capabilă să le absoarbă nici pe cele mai mici din exerciţiul financiar curent.

 

Presupunând totuşi că va fi învăţat ceva în aceşti ani şi că va fi capabilă să absoarbă fonduri în viitor, România se poate declara mulţumită că din calea ei au fost înlăturate obstacole semnifi­cative.

În primul rând, din textul docu­mentului care va sta la baza discuţiilor viitoare a fost eliminat articolul care spunea că ţările care nu au absorbit în exerciţiul financiar curent 60% din media de absorbţie la nivelul UE pot obţine fonduri majorate cu maximum 15% faţă de alocările totale din exerciţiul financiar 2007-2013. Era o prevedere ţintit pentru România: ar fi primit mai multe fonduri, dar nu mai mult de 15% faţă de acum.

Apoi s-a revenit la 85% în care fondurile UE cofinanţează proiectele, rămânând, aşadar, cofi­nanţării naţio­nale următoarele 15 pro­cente. Preşe­dintele Consiliului Euro­pean Herman Van Rompuy propusese scăderea procentelor de cofinanţare UE la 75% dintr-un proiect, ceea ce ar fi însemnat un efort suplimentar pentru bugetul de stat al României (în jur de 2 mld. euro) şi aşa şubred, şi de aici un pericol în plus de blocare a proiectelor din lipsă de cofinanţare internă.

Prefinanţările (sumele care se dau înainte pentru demararea unui proiect) rămân însă jos, la 4%, totuşi ele înseamnă mai mult decât 2%, cum suna propunerea lui Rompuy. Prefinanţarea este totuşi mai mică decât media de 7% din actualul exerciţiu financiar.

"Problema pe care noi o aveam tot timpul era lipsa banilor autohtoni, care era o condiţie de utilizare a banilor pentru cofinanţare. În ultimii ani se aude mult mai slab această problemă, pentru că România a obţinut tot soiul de derogări cu privire la micşorarea contribuţiei proprii în utilizarea fondurilor europeni. Pentru noi devenea esenţial în primul rând să ne asigurăm condiţiile de cofinanţare naţională la banii europeni. V-aş aduce aminte inclusiv că şi în 2011, şi în 2010, odată cu intrarea într-un proces puternic de restructurare bugetară, acel proces declanşat în mai 2010, tot timpul noi am obţinut unele facilităţi, cum ar fi includerea TVA în cheltuielile eligibile, cofinanţarea până la 95% cu bani europeni prin realizarea unui top-up de 10% peste cei 85% pe care deja îi aveam. Prefinanţarea a crescut de la 6% la 9% pentru România. Toate aceste lucruri ne-au permis să avem în buget banii necesari pentru cofinanţarea proiectelor europene", avea să explice la ieşirea de la summit preşedintele Băsescu, citat de Mediafax.

De asemenea, TVA rămâne eli­bigilă în proiectul care va sta la baza discuţiilor viitoare care va trebui să examineze de unde se vor mai tăia încă 30 mld. euro din buget, faţă de cele 75 mld. euro "tăiate" deja de Herman Van Rompuy.

Agricultorii români vor primi sume mai mari faţă de ceea ce era în proiectul lui Rompuy, adică la 5,5 mld. euro cât era prevăzut se mai adaugă încă 5 mld. euro, după cum a anunţat Traian Băsescu.

Discuţiile vor fi în continuare dificile, dar, pe moment, România poate răsufla uşurată: nu este pricepută în atragerea de fonduri, dar dacă va căpăta această pricepere, ar putea avea bani de cheltuială pentru proiectele cu banii UE.

"Cred că astăzi şi ieri am văzut la toţi liderii politici dorinţa de a găsi soluţii. (...) Numai aşa putem rămâne loiali unei Europe unite, dacă decalajele între vechii şi noii membri se vor reduce. Sunt state care contribuie cu 23 miliarde, cu 15 miliarde, cu 18 miliarde, nu-i puţin. Altor contributori mai mici li s-a cerut acum o creştere a contribuţiei de 85%. Nu trebuie să dăm cu pietre în contributorii neţi, pentru că e criză şi acolo, şi în statele contributorilor neţi s-au făcut amputări masive în bugete, la educaţie, sănătate, ordine publică", a afirmat Traian Băsescu, citat de Mediafax.

 
 

Pericolele care au fost îndepărtate

  • Din textul documentului care va sta la baza discuţiilor viitoare a fost eliminat articolului care prevedea că ţările care nu au absorbit în exerciţiul financiar curent 60% din media de absorbţie la nivelul UE, pot obţine fonduri majorate cu maximum 15% faţă alocările totale din exerciţiul financiar 2007-2013. Aici România ar fi fost penalizată serios pentru că are o absorbţie de sub 10% pe fonduri structurale.
  • S-a revenit la 85% în care fondurile UE cofinanţează proiectele, rămânând, aşadar, cofinanţării naţionale următoarele 15 procente. Scăderea cofinanţării UE la 75% dintr-un proiect, cum s-a propus, ar fi însemnat un efort suplimentar semnificativ pentru bugetul de stat.
  • Prefinanţările (sumele care se dau înainte pentru demararea unui proiect) rămân însă jos, la 4%, mai mici decât media actuală de 7%, dar mai mari decât propunerea ca ele să reprezinte doar 2% din proiect.
  • TVA plătită în cadrul proiectelor cofinanţate de UE rămâne eligibilă la finanţare (se propunea eliminarea eligibilităţii).
  • Agricultorii români vor primi sume duble faţă de ceea ce se propunea iniţial, adică 10,5 mld. euro faţă de 5 mld. euro.
 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9472
Diferență: -0,0101
Ieri: 4.9477
Azi: 4.7020
Diferență: -0,4805
Ieri: 4.7247
Azi: 5.8347
Diferență: -0,7873
Ieri: 5.8810
Azi: 4.7195
Diferență: -0,3905
Ieri: 4.7380