Medtronic, companie specializată în furnizarea de tehnologie medicală la nivel mondial, prezentă pe piaţa locală din 2013, îşi propune să schimbe modul tradiţional de îngrijire a pacientului în România şi introduce conceptul Value Based Healthcare (VBHC), prin care pacientul este pus în centrul sistemului de sănătate.
În traducere – îngrijire medicală bazată pe valoare, conceptul VBHC implică măsurarea şi plata unor servicii medicale în funcţie de rezultatele acelor intervenţii pentru pacienţi după o perioadă de timp. Conceptul este deja implementat în câteva clinici din ţări precum Olanda, Suedia, iar experienţa acestor state poate fi un punct de plecare pentru dezvoltarea conceptului inclusiv în România.
„Conceptul Value Based Healthcare se uită la a îmbunătăţi rezultatele pacienţilor, cu costuri minime. Când vorbim de sistemele tradiţionale de sănătate din jurul lumii, ele se bazează pe îngrijire medicală, operaţii pentru care se plăteşte, dar nimeni nu se uită la rezultatul operaţiei pentru pacient. Este ceva nou în sănătate, un concept în care toţi vor lucra în jurul pacientului. Este uşor? Nu, pentru că altfel ar fi făcut în toată lumea, dar este o schimbare şi schimbarea în sănătate nu vine uşor”, a spus Maarten Akkerman, responsabil cu strategia Medtronic privind Value Based Healthcare în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa. El a fost prezent la Bucureşti în cadrul unei conferinţe privind viitorul sistemului sanitar din România.
Puterea exemplului
Ţările unde modelul VBHC deja funcţionează, cum ar fi Olanda, Suedia, pot fi exemple pentru autorităţile locale, mai ales că sistemul românesc de sănătate este încă în etapa în care se dezvoltă, consideră Maarten Akkerman. Acest lucru este o oportunitate pentru că România poate aplica doar conceptele care funcţionează în alte ţări şi determină costuri mai mici pentru pacienţi, evitând astfel greşelile făcute deja. În Olanda, de exemplu, conceptul a fost implementat prima data în urmă cu zece ani.
În plus, dezvoltarea acestui concept poate fi mai accelerată în ţări precum România, care ar putea folosi experienţa celorlalte state în aplicarea VBHC. În acest sens, Medtronic vine cu baza de cunoştinţe, cu studii realizate de companie pe piaţa românească în legătură cu diferitele afecţiuni cu incidenţă mare, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul.
„Este nevoie de leadership şi de o cultură pentru aceste schimbări şi trebuie să arăţi primele rezultate în acest sens. Vedem deja primele exemple ale acestui concept în Olanda, în ţările scandinave. Sunt exemple mici că acolo unde ne concentrăm pe rezultate sănătatea se îmbunătăţeşte şi devine mai ieftină, e ceva ce avem nevoie în viitor”, a mai adăugat Maarten Akkerman.
El a spus că pierderile de resurse materiale de circa 30% din spitale, potrivit cercetărilor, duc la ineficienţă în sistem, care generează costuri atât pentru stat şi medici, cât şi pentru pacient.
„Dezavantajul este că majoritatea sistemelor de sănătate se bazează pe plata per serviciu şi cu cât faci mai mult, indiferent de calitate, eşti plătit. Ai o operaţie la genunchi, apare o infecţie şi trebuie să ajungi înapoi la spital. Nu este benefic pentru tine, dar este bine pentru operatorul de servicii medicale pentru că este plătit din nou”, a mai adăugat reprezentantul Medtronic.
Ce aduce nou sistemul bazat pe rezultatul serviciului medical pentru pacient este faptul că spitalul este plătit atunci când operaţia respectivă a dus la îmbunătăţirea stării de viaţă a pacientului prin faptul că poate să meargă, în cazul unei intervenţii ortopedice, de exemplu, îşi poate relua viaţa la fel ca înainte.
Cum se măsoară rezultatele pentru pacienţi?
În funcţie de fiecare ţară unde este implementat până în prezent modelul VBHC s-au stabilit şi seturi de rezultate care sunt analizate pentru plata în urma unei operaţii. Astfel, lipsa durerii după o intervenţie, zilele de spitalizare, reluarea unui ritm normal de viaţă reprezintă câţiva dintre indicatorii care, odată îndepliniţi, aduc restul de bani pentru operaţia respectivă.
„În ultimii 10 ani s-au dezvoltat seturi de rezultate şi indicatori pentru cancerul de sân, în operaţiile de ortopedie, dar nu pentru toate bolile. După operaţia la genunchi îl întreb pe pacient după două trei zile dacă îşi poate folosi genunchiul, de asemenea este important şi cât timp stă pacientul în spital”, a mai spus Maarten Akkerman.
În Olanda, de exemplu, autorităţile şi-au stabilit ca target 15% din încasările totale din sănătate să fie bazate pe rezultatele pe care le-au avut pacienţii.
„Cea mai importantă lecţie este că îmbunătăţirea sistemului medical trebuie să fie un efort comun între operatorii de sănătate, Guvern şi industrie. Trebuie să lucreze împreună şi să încerce lucruri care au funcţionat. Trebuie să foloseşti fiecare ban în cel mai eficient mod pentru pacient”, a mai spus Akkerman.
În Suedia, în cazul operaţiilor pentru proteze de şold şi genunchi, pentru plata prin sistemul VBHC pacientul plăteşte parţial, autorităţile monitorizează pacientul timp de doi ani, iar dacă acesta nu mai are dureri, spitalului îi revine restul banilor.
În Suedia se văd de altfel primele rezultate, şi anume, scăderea operaţiilor ulterioare cu 20% şi costuri mai mici cu 25% pentru proceduri .
România ar putea să modeleze conceptul VBHC pe propriile nevoi, în funcţie de incidenţa afecţiunilor (boli cardiovasculare, cronice).
Trei sfaturi pentru implementarea sistemului VBHC
Un aspect important în adoptarea acestui concept este faptul că nu trebuie implementat brusc la nivelul întregului sistem sanitar.
„Pentru că schimbarea în sistemul sanitar din orice ţară se face cu paşi mici, conceptul de îngrijire medicală bazată pe rezultatele pentru pacient trebuie să urmeze fiecare etapă”, spune Maarten Akkerman.
Este important să ne concentrăm pe anumite boli, care este cea mai bună abordare în privinţa infarctului, pentru îngrijirea cardiovasculară - primele cauze ale morţii în România.
Apoi, România nu ar trebui să copieze sisteme ineficiente, care nu rezolvă problemele privind accesul la servicii medicale al pacienţilor, cum ar fi Spania, Italia. De altfel, una dintre cele mai acute probleme ale sistemului românesc de sănătate este lipsa accesului pacienţilor la investigaţii medicale sau analize, pe fondul subfinanţării acestui domeniu.
„România are oportunităţi pentru că încă vă dezvoltaţi sistemul medical şi vă puteţi uita la sisteme care funcţionează, la cele care au eşuat pe care să nu le copiaţi, dar puteţi să învăţaţi lecţia”, a mai spus Maartens Akkerman.
„Creşterea bugetului de investiţii pentru sănătate este o veste bună pentru România. Sperăm ca această creştere de buget să fie dublată de politici de sănătate care să pună pacientul şi rezultatul actului medical în centrul sistemului, astfel încât rezultatele pentru pacient să fie mai bune şi actul medical mai eficient din toate punctele de vedere, inclusiv cel financiar”, a spus Simona Brana, Country Manager Medtronic România, Bulgaria, Moldova.
De la teorie, la practică
Deşi un concept creat în urmă cu mai bine de zece ani de Michael Porter, Value Based Healthcare a pornit iniţial în formă practică de la câţiva paşi făcuţi de profesioniştii din sănătate spre o îngrijire medicală completă, cu sume reduse, explică Akkerman.
Medtronic, cea mai mare companie de tehnologie medicală, poate pune la dispoziţia clinicilor şi a spitalelor softuri prin care să măsoare rezultatele, studii prin care autorităţile să identifice problemele pe care să le rezolve şi experienţa din acest domeniu.
„Medtronic are expertiză, suntem cea mai mare companie de tehnologie din lume, prezentă în 160 de ţări, avem expertiză în companie, dar lucrăm de 60 de ani cu operatori de sănătate”, a spus Maarten Akkerman.
Motivul pentru care România se află pe harta Medtronic pentru dezvoltarea conceptului VBHC este că sistemul sanitar este încă în procesul de evoluţie şi acum este nevoie ca banii să fie cheltuiţi eficient. Sub 5% din PIB alocă România pentru sănătate, în timp ce alte ţări alocă şi 10% din PIB.
Medtronic este lider mondial în domeniul tehnologiei, serviciilor şi soluţiilor medicale, cu prezenţă pe piaţa din România şi Republica Moldova încă din 2013. Medtronic pune la dispoziţie tratamente pentru aproape 70 de afecţiuni, printre care boli cronice, precum diabetul, obezitatea, cancerul şi bolile cardiace.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
