În contextul întocmirii de către Guvernul României şi aprobării în Consiliul Uniunii Europene a planului de redresare şi rezilienţă al României (PNRR), o măsură de o valoare relativ mică în comparaţie cu totalul de aproximativ 29,2 miliarde euro ne-a atras atenţia, mai ales pentru că vine într-o zonă importantă pentru sectorul privat, respectiv o schemă de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursă inclusă în sub-măsura 2.2 ”Scheme de ajutor pentru sectorul privat” din componenta 9 a PNRR.
Schema, din punctul nostru de vedere,este bine-venită, în special în contextul evoluţiei continue a pieţei de capital din România din ultimii ani, pe fondul unui interes din ce în ce mai crescut din partea companiilor mici şi mijlocii pentru finanţarea prin emisiunea de acţiuni şi obligaţiuni atât pe piaţa principală a BVB, cât şi pe segmentul AeRO. În concret, schema îşi propune să ofere sprijin potenţialilor emitenţi exact unde mulţi dintre ei au reticenţe cu privire la proces, respectiv cu privire la costurile directe şi indirecte de listare, care de multe ori se pot dovedi prea ridicate şi pe care statul român, prin PNRR, îşi propune să le suporte în anumite limite.
Care e bugetul de care o societate poate beneficia?
Bugetul total alocat schemei de minimis este de 35 milioane EUR, iar costul estimat aferent unei listări este de 200.000 EUR/companie pentru piaţa reglementată a BVB şi 25.000 EUR/companie pentru segmentul AeRO al BVB. Diferenţa de costuri alocate pentru cele două tipuri de listări este justificată de cerinţele diferite de listare, procesul pe piaţa reglementată presupunând, printre altele, întocmirea unui prospect de admitere la tranzacţionare relativ complex şi cu un conţinut foarte reglementat, asistenţă juridică specializată, servicii de plasament de către intermediari cu experienţă, întocmirea unor situaţii financiare IFRS pentru ultimii 3 ani de activitate a emitentului.
Ce costuri se acoperă prin schemă?
Odată implementată, schema de minimis va avea în vedere două categorii principale de costuri: (i) costuri directe implicate în procesul tehnic de listare, precum costurile determinate de asistenţa juridică şi audit, costurile legate de intermediari şi instituţiile pieţei, precum şi costurile legate de promovare ofertelor de strângere de capital; şi (ii) costuri indirecte care includ pregătirea şi adaptarea funcţiilor şi proceselor interne specifice companiilor pentru a se conforma cerinţelor pieţei de capital, cum ar fi costurile legate de guvernanţa corporativă şi costurile legate de implementarea standardelor de raportare ESG (Environmental, Social and Governance).
Ce condiţii trebuie să îndeplinească beneficiarul?
În primul rând, beneficiarii sunt IMM-uri şi întreprinderile mari, cu capital social majoritar privat si sediul social situat în România. Cu toate că nu există condiţionări legate de dimensiunea sau sectorul de activitate al societăţilor care aplică pentru finanţarea aferentă acestei măsuri, conform PNRR, odată finalizată grila de evaluare, este posibil să se stabilească criterii de ierarhizare mai favorabile pentru companiile din categoria IMM şi pentru cele active în sectoare cu nivel ridicat de creştere şi cu necesar substanţial de finanţare (cum ar fi companiile care activează în domeniul IT sau energie).
În al doilea rând, similar oricărui alt grant nerambursabil din PNRR, activitatea beneficiarului va fi evaluată prin prisma principiului DNSH (do no significant harm), care presupune evaluarea activităţii fiecărui beneficiar potenţial prin prisma prevederilor Anexei 1 din documentul de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investiţiile durabile. Astfel, prin raportare la cele şase obiective de mediu, se consideră că activitatea beneficiarului potenţial prejudiciază în mod semnificativ:
- atenuarea schimbărilor climatice dacă activitatea generează emisii semnificative de gaze cu efect de seră (GES);
- adaptarea la schimbările climatice în cazul în care activitatea duce la creşterea efectului negativ al climatului actual şi al climatului preconizat în viitor asupra activităţii în sine sau asupra persoanelor, asupra naturii sau asupra activelor;
- utilizarea durabilă şi protejarea resurselor de apă şi a celor marine în cazul în care activitatea respectivă este nocivă pentru starea bună sau pentru potenţialul ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv al apelor de suprafaţă şi subterane, sau starea ecologică bună a apelor marine;
- economia circulară, inclusiv prevenirea generării de deşeuri şi reciclarea acestora, în cazul în care activitatea respectivă duce la ineficienţe semnificative în utilizarea materialelor sau în utilizarea directă sau indirectă a resurselor naturale, la o creştere semnificativă a generării, a incinerării sau a eliminării deşeurilor, sau în cazul în care eliminarea pe termen lung a deşeurilor poate cauza prejudicii semnificative şi pe termen lung mediului;
- prevenirea şi controlul poluării în cazul în care activitatea respectivă duce la o creştere semnificativă a emisiilor de poluanţi în aer, apă sau sol;
- protecţia şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor în cazul în care activitatea respectivă este nocivă în mod semnificativ pentru condiţia bună şi rezilienţa ecosistemelor sau nocivă pentru stadiul de conservare a habitatelor şi a speciilor, inclusiv a celor de interes pentru Uniunea Europeană.
Care sunt următorii paşi?
Schema de ajutor de minimis nu a fost încă elaborată întrucât se aşteaptă primul pas al selectării administratorului de schemă de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, care ar trebui să aibă loc, conform calendarului iniţial de implementare, până la finalul trimestrului II al anului in curs.
Beneficiarii potenţiali pot utiliza, însă, acest răgaz atât pentru a se decide cu privire la oportunitatea unei listări la bursă, cât şi pentru a se pregăti în vederea respectării condiţiilor actuale din PNRR stabilite pentru această schemă de minimis.
Piaţa de capital oferă o serie de avantaje pentru companii, indiferent de dimensiunea acestora, precum creşterea lichidităţii, diversificarea surselor de finanţare, deschiderea către noi categorii de investitori, posibilitatea de fidelizare a angajaţilor prin oferirea acţiunilor proprii, creşterea gradului de încredere în rândul clienţilor şi potenţialilor investitori prin transparenţa specifică societăţilor listate, publicitate crescută sau determinarea valorii de piaţă a companiei în timp real. Pentru mai multe detalii despre ce presupune un proces de listare, autorii articolului vă stau la dispoziţie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
