Info

(P) Cum priveşte Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România strategiile De la fermă la consumator şi pentru Biodiversitate 2030

(P) Cum priveşte Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România strategiile De la fermă la consumator şi pentru Biodiversitate 2030

Autor: Publicitate

02.06.2020, 09:00 120

În prezent, Uniunea Europeană este cel mai mare exportator şi importator de produse agricole, fiind şi cel mai mare producător de hrană din lume respectând standarde de calitate ridicate în domeniul alimentar la nivel global.

În acest context, Comisia Europeană a prezentat recent două strategii: Strategia „De la fermă la consumator” şi „Strategia pentru Biodiversitate 2030”, pilonii centrali ai Pactului Verde European, un proiect ambiţios care îşi propune să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în anul 2050.

Combinând respectul pentru preferinţele culinare specifice ale europenilor cu o lungă tradiţie de producere a hranei sănătoase, abordarea pe care Comisia Europeană o promovează constant în ultima vreme aduce în discuţie impactul actualului mod de producţie asupra mediului.  Obiectivul global al strategiei De la fermă la consumator este reprezentat de regândirea întregului lanţ de aprovizionare şi construirea unui sistem alimentar durabil din punct de vedere ecologic, social şi economic, care să acopere toate verigile acestuia transpunând în realitate dezideratele economiei circulare. Acest obiectiv reflectă un nivel ridicat de determinare pentru a reduce utilizarea şi riscul asociat produselor de protecţie a plantelor cu 50% până în 2030. Comisia Europeană propune o reducere a consumului de fertilizanţi cu cel puţin 20% până în anul 2030 solicitând statelor membre dezvoltarea şi implementarea Planului Integrat de Management al Nutrienţilor. Complementar, Comisia Europeană propune o reducere cu 50% a vânzărilor de medicamente antimicrobiene până în 2030. De asemenea, un alt obiectiv extrem de ambiţios al Comisiei Europene este acela de a creşte suprafaţa ocupată de culturile organice până la cel puţin 25% din suprafaţa agricolă cultivată.

Comisia Europeană îşi propune să ajute consumatorii să îşi modifice preferinţele culinare şi să aleagă diete sănătoase şi durabile, reducând risipa de alimente din gospodării. Comisia doreşte să ofere consumatorilor informaţii mai complete, inclusiv prin mijloace digitale, cu privire la locul de unde provin alimentele, valoarea nutritivă a acestora şi amprenta lor asupra mediului.

În egală măsură, Comisia Europeană consideră că aşteptările cetăţenilor europeni au evoluat şi trebuie să conducă la schimbări majore în domeniul sectorului alimentar. Astăzi, peste 50% din populaţia Uniunii Europene este supraponderală şi cca. 20% din alimente sunt aruncate la gunoi (risipă alimentară). În jur de 43 de milioane de persoane din UE nu îşi pot permite în mod regulat o masă de calitate o dată la două zile.

În acest context Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România – AIPROM şi-a asumat misiunea de a promova utilizarea responsabilă a produselor de protecţie a plantelor în condiţii de siguranţă pentru utilizatori, pentru consumatori şi pentru mediul înconjurător, luând în considerare şi satisfacerea cererii de produse agricole într-un mod sustenabil. Deşi în general sunt încurajate opiniile polarizate şi mai puţin cele de compromis, trebuie să amintim faptul că industria de protecţie a plantelor furnizează soluţii şi produse pentru ambele modele de agricultură, atât pentru agricultura convenţională, cât şi pentru agricultura organică, oferind atât produse de sinteză chimică, cât şi produse biologice.

Pentru că suntem noi înşine responsabili şi conştienţi de rolul pe care trebuie să îl jucăm şi îl vom juca în producerea sustenabilă a hranei, apreciem că orice viziune ambiţioasă de a limita sau de a restricţiona anumite produse fitosanitare este corect şi realist să ţină cont în mod obligatoriu de următoarele considerente:

  • Deciziile privind reducerea sau interzicerea utilizării soluţiilor convenţionale de protecţie a plantelor trebuie să fie luate ţinând cont de rezultatele ştiinţifice şi nu în baza presiunilor emoţionale sau politice. Suntem dispuşi să discutăm un obiectiv posibil de reducere a utilizării pesticidelor, cu condiţia ca acesta să fie bazat pe argumente ştiinţifice şi să ia in considerare toţi actorii care sunt influenţaţi de aceste schimbări majore şi anume fermierii. În mod repetat s-a susţinut faptul că Noul Pact Verde European şi în special Strategia de la Ferma la Consumator vor crea un nou mod de a produce şi gestiona hrana, robust, rezistent la crize, incluzând pe toţi cei din lanţul de aprovizionare, şi care va pune la dispoziţie hrană suficientă şi accesibilă ca preţ indiferent de situaţie. Procentul propus de 50% de reducere a  produselor de protecţie a plantelor nu este unul realist şi nu va avea efectul dorit de a crea un model de producţie alimentară mai durabil în Europa. Acest obiectiv nu va face din Europa un standard de urmat pentru alte părţi ale lumii, ci va crea sincope în procesul de producţie, în aprovizionarea adecvată cu hrană a populaţiei europene, va diminua competitivitatea agriculturii europene care va concura cu marii producători trans-oceanici care au la dispoziţie o diversitate de soluţii, plecând de la produsele de protecţie convenţionale şi până la tehnicile genetice noi precum CRISPER CAS9. Fermierul european, şi în speţă fermierul român, va duce o luptă cu arme inegale pe care inevitabil, nu va putea să o câştige pe termen scurt. Industria de protecţie a plantelor doreşte fixarea unor ţinte realiste care să reflecte rezultatele unei evaluări, a unui studiu de impact.
 
  • Realităţile diferite existente la nivelul fiecărei ţări membră a Uniunii Europene în ceea ce priveşte consumul de substanţă activă la hectar. În prezent, România consumă cca 700 gr/ ha de substanţă activă de pesticide, Ungaria consumă 1,2 kg/s.a ha, iar media UE este de peste 2 kg/s.a ha. Industria de protecţie a plantelor din România consideră că orice decizie în sensul reducerii cantităţii de produse de protecţie a plantelor trebuie să ţină cont de aceste realităţi iar reducerea propusă nu trebuie să fie aplicată egal pentru ţările care din varii motive au investit mult mai puţin în inputuri agricole iar din această cauză şi nivelul producţiilor la hectar este actualmente mult mai mic în general, de exemplu producţia medie/ha din România faţă de ţările din Vestul Europei.
 
  • De ani de zile de acum, şi mai cu seamă începând din 2009, companiile din industria de protecţie a plantelor întâmpină dificultăţi masive în procesul de omologare al unui produs sintetic sau biologic. Legislaţia europeană adoptată în acea perioadă (Regulamentul (CE) nr.1107/2009) a creat un mediu dificil de evoluţie pentru industria de protecţie a plantelor. Astăzi o companie are nevoie, pentru a descoperi (inova) şi a omologa un produs, de cca. 12 ani de cercetare precum şi de o investiţie de peste 280 milioane de dolari pentru a obţine o moleculă sintetică. În prezent, procesul de omologare din Uniunea Europeană este extrem de restrictiv şi consumatorii trebuie să cunoască că după industria de medicamente, cel mai restricţionat domeniu este cel al industriei de protecţie a plantelor.
 
  • Aşa cum am menţionat şi noi mai sus, stabilirea unor ţinte cantitative de reducere a utilizării produselor de protecţie a plantelor trebuie să plece de la nevoile actuale ale fermierilor de a controla bolile şi dăunătorii fără a le crea acestora dezechilibre economice sau a duce la creşterea preţului produselor agricole şi fără a afecta aprovizionarea cu alimente pentru consumatori. AIPROM îşi doreşte ca autorităţile europene să ţină cont de progresele ştiinţifice în domeniu şi de ritmul în care în mod realist pot fi generate soluţii alternative. Aşa cum oamenii au nevoie de medicamente şi plantele au nevoie de medicamentele lor - pesticidele.
 
  • Comisia Europeană nu a acordat importanţa cuvenită evaluării efectelor resimţite de producătorii agricoli odată implementate aceste măsuri. O abordare egalitaristă de reducere a consumului de pesticide în toate statele membre indiferent de cantitatea utilizată în prezent este profund discriminatorie pentru acele state care utilizează o cantitate de produse de protecţie a plantelor situată mult sub media europeană, aşa cum este cazul României, care foloseşte o cantitate de cca 700 gr de substanţă activă de produs fitosanitar pe hectar, în timp ce media europeană depăşeşte 2 kg/s.a ha. AIPROM derulează de mai mulţi ani un program de monitorizare a consumului de substanţe active şi de produse pe culturi, segmente de cultură, categorii de produse etc. Rezultatele sunt obţinute prin raportările furnizate de membrii AIPROM într-un exerciţiu de tip ”black box” şi sunt reprezentative pentru aprox. 90% din industrie. Rezultatele astfel obţinute au validat informaţiile din diverse analize si rapoarte realizate de firmele de profil europene care indică faptul că în România cantitatea de substanţă activă utilizată a scăzut în ultimii ani. De exemplu, la rapiţă cantitatea de substanţă activă a scăzut în medie cu 24% între 2018 şi 2019, iar la tratament sămânţă scăderea înregistrată pentru aceeaşi perioadă a fost de 55,6%.
 
  • În colaborare cu specialiştii din domeniu, cu fermierii şi cu distribuitorii de input-uri, AIPROM a gândit un nou proiect care va analiza situaţia  soluţiilor (produselor) de protecţie pentru cele mai importante culturi, pentru boli şi dăunători specifici, evidenţiind golurile de protecţie şi încercând să estimeze pierderile de producţie înregistrate în absenţa acestor soluţii. Rezultatele acestui demers analitic vor fi puse la dispoziţia factorilor politici, a reprezentanţilor MADR, ANF şi asociaţiilor profesionale ale fermierilor pentru a fi utilizate în dezbaterile care vor avea loc în perioada următoare în Comisia Europeană şi în Parlamentul European. Măsurile pe care trebuie să le luăm pentru ca în limita restricţiilor impuse de legislaţie să putem oferi totuşi sectorului agricol un nivel decent de protecţie nu se reduc numai la acţiuni de convingere a factorului politic european, dar şi la o mai bună gestionare internă a autorizării produselor de protecţie a plantelor. De asemenea, România este printre puţinele ţări care nu a implementat încă un cadru de reglementare pentru autorizarea provizorie a produselor de protecţie destinate culturilor minore, această posibilitate de reglementare fiind prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. 
 
  • Reprezentanţii politici şi experţii participanţi în cadrul grupurilor de lucru ale organismelor europene trebuie să folosească argumente solide cu care să ducă o luptă susţinută pentru a apăra statutul special al României, cu organisme de dăunare specifice şi foarte agresive şi care nu sunt prezente în alte state membre. Un exemplu în acest sens este Tanymecus Dilaticollis (raţişoara porumbului). Acest dăunător polifag nu este răspândit în partea de Vest a Europei. Dacă nu vom avea derogare pentru tratamentul la sămânţă cu insecticide neonicotinoide şi în anul 2021 România nu va avea nici nu produs eficient omologat pentru combaterea acestui dăunător. În această situaţie fermierii români pot pierde uşor până la un milion de hectare de porumb şi floarea soarelui, numai din cauza acestui dăunător. Se pune întrebarea cine va plăti această pagubă, pentru că pierderea nu va putea fi suportată de către fermierul român. La nivelul AIPROM, specialiştii noştri au început deja să lucreze împreună cu fermierii şi distribuitorii, la un document care să scoată în evidenţă vulnerabilităţile fermierilor români în a controla eficient unele organisme de dăunare. În prezent România cultivă peste 130.000 de hectare de soia, dar nu avem omologat niciun fungicid pentru combaterea bolilor, nu avem produse sistemice omologate pentru combaterea afidelor la lucernă şi lista poate continua.
 
  • Creşterea suprafeţelor ocupate de culturi organice înseamnă producţii mai mici. Acest lucru presupune că vom fi nevoiţi să cultivăm mai mult pământ pentru a asigura aceeaşi cantitate de produse agricole. Trebuie să înţelegem că produsele biologice, produse care sunt dezvoltate şi obţinute tot de industria de protecţie a plantelor, pot fi utilizate numai împreună cu produsele sintetice şi nu le pot înlocui pe acestea din urmă.
 
  • AIPROM consideră cu tărie ca inovaţia este o parte importantă a soluţiei pentru o agricultură durabilă şi produse sănătoase într-o societate care respectă mediul şi gestionează cu inteligenţă resursele. Companiile noastre vor continua să investească în moduri inovatoare de a proteja culturile, cu investiţii mari în obţinerea de pesticide care au un profil mai prietenos cu mediul, în biopesticide şi tehnologii de precizie pentru o agricultură durabilă, astfel încât să le permită fermierilor să aplice substanţe doar atunci când este nevoie şi unde este nevoie utilizând tehnologiile digitale care au început deja să facă parte din viaţa fermierului.
 
  • AIPROM crede ca acum este unul dintre acele momente cheie în care toţi factorii interesaţi trebuie să coopereze pentru a pune la dispoziţia autorităţilor şi politicienilor români din Parlamentul European argumente consistente care să servească intereselor agriculturii româneşti.
 
AFACERI DE LA ZERO