9 din 10 multinaţionale de pe piaţa locală oferă opţiuni medicale în pachetele extrasalariale, acest avantaj fiind în top 3 cele mai frecvente beneficii, alături de tichetele de masă, traininguri şi maşină de serviciu.
Pachetele private cu scop profilactic reprezintă un argument pentru potenţiali angajaţi, dar şi pentru păstrarea locului actual de muncă, într-o piaţă cu un deficit de personal în creştere. Atunci când o companie oferă un pachet competitiv de beneficii, îşi creşte potenţialul de a atrage personal de top şi, implicit, aduce o îmbunătăţire a calităţii vieţii angajaţilor, cu scopul de a-i fideliza.
Un studiu Korn Ferry identifică tichetele de masă (oferite de 88% dintre participanţi), abonamentele la clinicile medicale private (84%) şi maşina de serviciu (77%), drept cele mai frecvente beneficii extrasalariale oferite de companiile din România în 2017. Un alt studiu, realizat de Mercer Marsh Benefits pentru aceeaşi perioadă, identifică beneficii asemănătoare, modificându-se uşor procentele: maşina de serviciu (91%), urmată îndeaproape de programele de training (90%), de abonamentele medicale private (71%) şi de tichetele de masă (70%).
Pachetele medicale de prevenire sunt apreciate atât de către angajaţi, cărora le facilitează accesul la servicii medicale de calitate, cât şi de către angajatori, pentru care se traduc într-o stare de sănătate mai bună a personalului şi, implicit, în menţinerea şi chiar creşterea nivelui de productivitate al companiei. Al treilea beneficiar este statul, pentru care abonamentele medicale private au drept rezultat o degrevare a sistemului medical public. Potrivit unui studiu PwC realizat la sfârşitul anului 2017, la o paritate de 25% între valoarea decontărilor CNAS comparativ cu preţul serviciilor medicale în mediul privat, sistemul privat elimină o presiune de 106,7 milioane de euro de pe bugetul naţional de sănătate.
Cifrele marilor jucători privaţi arată că 1,5 milioane de români deţin un pachet medical de prevenţie, fie prin intermediul angajatorului, fie individual. În cele mai multe cazuri, accesarea acestui serviciu se face prin intermediul angajatorului, care negociază pachetele cu reţelele de sănătate. Trendul are deja vechime. Un sondaj IRES realizat la finalul anului 2014 concluziona că angajatorii doresc pachete de sănătate personalizate pe diferite categorii: vârstă, sex, angajaţi cu copii, zonă geografică, risc profesional, în timp ce angajaţii vor o soluţie completă pentru sănătate, care să le ofere acces la o gamă largă de servicii medicale.
Dezvoltarea pieţei pachetelor de prevenire a fost încurajată de obligativitatea, prin lege, a angajatorilor, de a asigura serviciile de medicina muncii pentru angajaţi. În plus, abonamentele medicale nu sunt impozitate dacă nu depăşesc un plafon anual de 400 de euro. Mai mult decât atât, de serviciile medicale pot beneficia şi persoanele aflate în întreţinerea salariatului ori din familia acestuia.
Costurile unui astfel de pachet de servicii medicale se situează, în medie, la 15 euro pe lună. În general, el acoperă servicii precum: medicina muncii, consultaţii de specialitate, investigaţii, monitorizarea stării de sănătate, analize medicale şi asistenţă medicală de urgenţă.
Primii doi jucători de pe piaţă însumează peste două treimi din totalul de 1,5 milioane de abonamente. Marile reţele estimează că piaţa va ajunge la circa 2 milioane de abonamente medicale private până în 2020. Creşterea continuă a numărului de abonaţi se datorează îmbunătăţirii şi extinderii ofertei de servicii medicale private, ca urmare a investiţiilor majore în aparatură, infrastructură, personal şi servicii, dar şi atenţiei din ce in ce mai mari acordate de populaţie sănătăţii proprii.
Când vine vorba de sectoarele economice în care se regăsesc companiile care includ pachete cu scop profilactic printre beneficiile extrasalariale, în topul industriilor din portofoliul MedLife se numără: sectorul bancar, IT&C, HoReCa, FMCG. Pentru reţeaua Regina Maria, topul este condus de IT&C (14%), la mare distanţă de finanţe şi asigurări (7%), sectorul serviciilor (7%), media şi industriile creative (5,3%).
Dinamica economiei şi a pieţei muncii determină din ce în ce mai mulţi angajatori să redefinească programul de beneficii pe care îl oferă angajaţilor. Se întâmplă peste tot în lume, nu doar în România. Studiile arată că beneficiile extrasalariale au devenit mai importante ca oricând, angajaţii căutând mai multă securitate, mai multe opţiuni şi flexibilitate. În multe ţări, angajaţii sunt din ce în ce mai îngrijoraţi de finanţele lor, atât cele imediate, cât şi cele pe termen lung, aici fiind cuprinse şi grijile cheltuielilor de natură medicală, fapt ce reiese din studiul 2017 Global Benefits Attitudes Survey, realizat de Willis Towers Watson, pe 31.000 de angajaţi din 22 de pieţe.
În Marea Britanie, în 2016, mai puţin de un sfert din populaţie (19%) avea o asigurare medicală privată acordată de angajator, arată un studiu realizat de Cigna – 360 wellbeing study.
Studiile indică totuşi că beneficiile de natură medicală se regăsesc, cel mai adesea, în oferta angajatorilor din alte ţări, remarcându-se o creştere a atenţiei oferite sănătăţii mentale a angajaţilor şi stării lor de bine.
Articol cu conţinut publicitar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
