Conceputul de ESG a devenit un termen din ce în ce mai folosit în ultima perioadă, câştigând o importanţă deosebită în lumea afacerilor şi investiţiilor, având în vedere că investitorii, instituţiile financiare şi alte persoane interesate au început să acorde o atenţie tot mai mare factorilor ESG, în evaluarea performanţei şi a valorii unei companii sau a unei investiţii şi chiar să condiţioneze investiţiile şi finanţările de un scor ESG pozitiv.
Conceptul de ESG
ESG reprezintă abrevierea de la Environmental (Mediu), Social (Social), and Governance (Guvernanţă) şi reprezintă un concept colectiv ce se referă la o serie de factori de mediu, sociali şi de guvernanţă ce pot fi utilizaţi pentru a evalua modul în care companiile gestionează performanţa şi impactul lor sub aspectul sustenabilităţii.[1]
Trebuie menţionat că toţi aceşti factori pot fi evaluaţi, fie din interior spre exterior (modul în care operaţiunile societăţilor afectează anumite aspecte legate de ESG), fie din exterior spre interior (modul în care anumite aspecte ESG afectează societăţile)[2].
- Componenta Environmental (Mediu) se referă la modul în care o societate gestionează propriul impact asupra mediului înconjurător şi cum încearcă să reducă efectele negative asupra acestuia. Printre exemple se includ gestionarea emisiilor de gaze cu efect de seră, politica privind deşeurile şi reciclarea, utilizarea energiei regenerabile şi impactul asupra biodiversităţii etc.
- Componenta Social (Socială) se concentrează pe modul în care o societate interacţionează cu angajaţii, clienţii, comunităţile în care operează şi alte părţi interesate din punct de vedere social. Exemple de aspecte sociale includ responsabilitatea socială corporativă, condiţiile de muncă, sănătate şi siguranţă ocupaţională, pregătirea angajaţilor, respectarea drepturile omului, diversitate şi incluziune în cadrul organizaţiei etc.
- Componenta Governance (Guvernanţă) examinează structura şi modul în care o societate este condusă, concentrându-se pe sistemul intern de control destinat menţinerii conformităţii. Elementele principale ale Guvernanţei sunt transparenţa şi managementul societăţii, iar aspectele care pot fi luate în considerare în analiza acesteia se referă la guvernanţa corporativă, remunerarea executivului, diversitatea conducerii, etica profesională, politici referitoare la anti-corupţie, confidenţialitate şi protecţia datelor, managementul riscurilor şi rezilienţa corporativă, strategii fiscale, practici de achiziţii publice etc.
Elementele care compun ESG sunt parte a modului de funcţionare al societăţilor şi a modului de menţinere a relevanţei operaţionale, având un caracter cuantificabil tot mai pronunţat, ceea ce ajută la reflectarea lor în termeni financiari.
Trebuie precizat faptul că, deşi există o serie amplă de factori ESG, nu toţi constituie un potenţial risc pentru societăţi. Există mai multe teme în materie de ESG care, în funcţie de industrie, poziţie geografică, societate sau context local, pot fi analizate din diverse perspective, ca riscuri sau oportunităţi ori chiar ca aspecte elementare care trebuie gestionate într-o măsură mult mai mică.
Putem să ne imaginăm un exemplu legat de utilizarea apei, care, deşi din perspectiva sustenabilităţii reprezintă un aspect important pentru întreaga planetă, poate genera riscuri doar pentru anumite societăţi – respectiv cele care utilizează cantităţi semnificative de apă sau care îşi desfăşoară activitatea în regiuni geografice cu resurse limitate de apă.
Alte exemple se referă la sănătate ori siguranţă, aspecte care sunt prezente în toate sferele de activitate ale societăţilor. Pe de o parte, neglijarea acestor aspecte poate crea un risc semnificativ capabil să ameninţe desfăşurarea activităţii sau să conducă la întreruperi de activitate, precum şi efecte costisitoare asupra reputaţiei societăţilor. Pe de altă parte, îndreptarea atenţiei către aceste aspecte esenţiale poate constitui inclusiv o oportunitate reală de a menţine şi a atrage angajaţi (furnizarea de abonamente medicale sau alte servicii medicale).[3]
România şi ESG
Facem referire doar la faptul că România nu a adoptat şi nici nu a implementat un cadru legal clar şi articulat referitor la ESG, deşi la nivel european există cel puţin 4 acte care vizează aspecte ale ESG.[4]
Astfel, au fost emise de către Ministerul Finanţelor doar două ordine[5] prin care se transpun prevederile Directivei 2014/95.
Sunt companiile pregătite din punct de vedere ESG?
Deşi anumite companii încep să acorde o atenţie sporită factorilor ESG, în linii mari societăţile din România au abordare reticentă faţă de acest concept.
Un studiu recent al Global ESG Monitor („GEM”), care a analizat şi principalele societăţi ale indicelui BET 20, arată că societăţile româneşti se află semnificativ în urma companiilor la nivel mondial în ceea ce priveşte raportarea ESG.[6]
Conform studiului, din nefericire pentru părţile interesate, pentru investitori şi pentru întreaga lume, transparenţa în ceea ce priveşte raportarea privind dezvoltarea sustenabilă nu a fost o prioritate în România. În mod colectiv, indicele României a obţinut ultimul loc în clasamentul GEM la nivel global, cu o medie de doar 41 de puncte din 100 posibile, fiind mult în urma indicilor de top din Statele Unite, Asia, Australia şi alte părţi ale Europei.
Prin urmare, companiile româneşti trebuie să acorde o importanţă sporită acestor raportări dacă vor să fie competitive pe piaţa europeană şi/sau mondială şi/sau să atragă investitori. O raportare eficientă poate porni de la o analiză detaliată a activităţii companiei şi a înţelegerii conceptelor de ESG.
Importanţa efectuării unui audit juridic (due diligence) din punct de vedere ESG
Pentru a evita investiţii în proiecte şi tranzacţii neprofitabile sau asociate cu riscuri şi impact negativ, investitorii trebuie să acorde din ce în ce mai multă atenţie efectuării unui audit juridic (due diligence) riguros de analiză ESG în faza incipientă a procesului de decizie privind o potenţială tranzacţie.
Scopul este, în primul rând, de a înţelege profilul de risc al companiei ţintă şi gradul de expunere al acesteia la risc. Printre factorii avuţi în vedere se poate include cu titlu de exemplu locul de desfăşurare al activităţii, sectorul economic din care face parte compania, precum şi partenerii de afaceri ori clienţii acesteia.
În plus, ar trebui identificate şi evaluate măsurile preventive din cadrul companiei, inclusiv dacă societatea însăşi dispune de proceduri pentru prevenirea încălcărilor legilor şi reglementărilor aplicabile. Acest lucru va oferi apoi o bază atât pentru evaluarea riscului „rezidual” în cadrul societăţii, cât şi pentru a stabili dacă există un nivel de risc acceptabil pentru investitor sau dacă există probleme care ar trebui corectate înainte de finalizarea tranzacţiei.
Un ESG due diligence trebuie demarat în acelaşi timp cu alte procese de due diligence (juridic şi/sau fiscal), având în vedere că ESG cuprinde o serie amplă de factori ce trebuie analizaţi, iar anumite elemente descoperite în urma acestui proces pot determina inclusiv o renunţare la investiţie.
În vederea efectuării unui ESG due diligence, trebuie menţionat că activitatea şi business-ul companiei trebuie înţelese foarte bine, totodată modalitatea de operare a serviciilor şi de livrare a produselor sunt esenţiale în cadrul analizei. Analiza presupune examinarea documentelor financiare, înţelegerea structurii corporative, organizarea de interviuri cu angajaţii şi/sau cu membrii comunităţii din afara organizaţiei, precum şi evaluarea reputaţiei publice a societăţii pe diferite canale media, dar nu numai.
Totodată, pentru efectuarea due diligence-ului se va analiza istoricul de mediu şi social al companiei, în vederea identificării unor posibile riscuri şi în aceste materii.
Ce riscuri pot fi identificate în urma unui audit juridic?
În urma efectuării unui ESG due diligence pot fi identificate o serie de riscuri care ar putea influenţa eficienţa şi succesul unei tranzacţii. În primul rând, ESG poate constitui un risc financiar în cazul unei tranzacţii, cum se întâmplă în cazul criteriilor ESG care nu se reflectă în totalitate în preţ. De exemplu, nerespectarea reglementărilor cu privire la corupţie poate atrage aplicarea de amenzi sau alte sancţiuni penale, inclusiv pierderea unor proiecte sau contracte, aspecte relevante pentru stabilirea preţului companiei.
Totodată se poate identifica un risc reputaţional. Spre exemplu cazurile în care se achiziţionează sau se investeşte într-o companie în care au fost descoperite cazuri grave de poluare asupra mediului şi/sau încălcări grave ale drepturilor omului, care ar putea avea consecinţe negative şi asupra părţii care achiziţionează sau investeşte în companie.
Nerespectarea condiţiilor ESG ar putea implica şi un risc juridic. De exemplu, un investitor poate risca să „moştenească” răspunderea juridică pentru infracţiuni mai vechi ale companiei, inclusiv răspunderea penală şi/sau civilă.
Cu toate acestea, atunci când se doreşte achiziţionarea sau investiţia într-o societate, este esenţial să se realizeze un ESG due diligence personalizat pentru a evalua în mod specific profilul ESG şi de sustenabilitate al companiei ţintă.
Rolul avocaţilor în implementarea ESG
Avocaţii pot juca un rol esenţial în sprijinirea companiilor privind implementarea ESG, furnizând acestora consultanţă juridică specializată în ESG, explicându-le reglementările şi cerinţele legale (interne şi internaţionale) specifice industriei în care acestea activează. Consultanţa poate implica, de asemenea, verificarea respectării conformităţii cu reglementările ESG, asistenţă în elaborarea politicilor şi programelor de conformitate ESG, precum şi furnizarea de soluţii juridice privind problemele identificate în cadrul analizei ESG.
De asemenea, aceştia pot ajuta la elaborarea politicilor şi angajamentelor ESG ale companiilor, care pot include angajamente legate de reducerea emisiilor de carbon, promovarea diversităţii şi incluziunii, respectarea drepturilor omului, promovarea unor practici de guvernanţă corporativă solide etc..
Mai mult, avocaţii pot contribui la elaborarea proceselor şi procedurilor de raportare ESG ale unei companii, asigurându-se că acestea sunt în conformitate cu reglementările legislative în vigoare şi că oferă informaţii relevante cu privire la obiectivele ESG. Aceste aspecte au o influenţă semnificativă atât asupra investitorilor, cât şi asupra evaluărilor interne ale societăţii.
În plus, avocaţii pot sprijini companiile prin oferirea de sesiuni de instruire pentru angajaţii şi echipele de conducere cu privire la aspectele ESG şi la modul în care acestea influenţează activitatea lor. Acest demers poate contribui la promovarea unei culturi a sustenabilităţii în cadrul organizaţiei.
De asemenea, avocaţii monitorizează modificările legislative şi reglementările ESG pentru a asigura conformitatea continuă a companiilor pe care le asistă şi pentru a le sprijini să se adapteze noilor cerinţe.
Prin urmare, avocaţii pot aduce expertiză juridică esenţială pentru a ajuta companiile să-şi îndeplinească cerinţele şi să-şi atingă obiectivele ESG, contribuind astfel la crearea unei culturi a sustenabilităţii şi la gestionarea eficientă a riscurilor şi oportunităţilor în acest domeniu.
Concluzii
Reamintim că noţiunea de ESG este una vastă şi complexă, aflată în continuă dezvoltare care a devenit un factor cheie în mediul de afaceri şi în lumea investiţiilor, reflectând preocupări tot mai mari legate de schimbările climatice, justiţie socială şi bună guvernanţă.
Companiile trebuie să înţeleagă că abordarea ESG aduce beneficii pentru acestea, investitori, angajaţi, comunităţi şi societate în ansamblu. Îndeplinirea factorilor ESG poate îmbunătăţi performanţa financiară pe termen lung, reputaţia, atractivitatea faţă de investitori, relaţiile cu clienţii şi cu furnizorii şi, în acelaşi timp, poate contribui semnificativ la combaterea problemelor de mediu şi sociale.
În concluzie, ESG nu este doar un concept, ci un set de principii şi bune-practici care transformă modul în care afacerile şi investiţiile sunt (sau ar trebui) abordate. Într-o lume tot mai conştientă de impactul operatorilor economici asupra mediului înconjurător, ESG joacă un rol crucial în promovarea unei dezvoltări sustenabile şi responsabile atât a companiilor, cât şi a societăţii în ansamblu.
Deşi interesul pentru aspectele ESG se află în prim-plan în multe economii ale lumii, cu precădere în Statele Unite ale Americii, Marea Britanie sau în vestul Europei, România are acum oportunitatea de a valorifica un potenţial semnificativ pentru a creşte conştientizarea şi implicarea în domeniul ESG, ceea ce poate avea un impact pozitiv asupra evoluţiei sale în această direcţie.
[1]Utilizarea şi dezvoltarea resurselor naturale pe termen lung fără a conduce la epuizarea acestora sau la degradarea mediului înconjurător;
[2]A se vedea Ghidul privind raportarea ESG al Bursei de Valori Bucureşti, Aprilie 2022;
[3] Ghid privind raportarea ESG al Bursei de Valori Bucureşti;
[4]Directiva 2014/95 a Parlamentului European şi al Consiliului de modificarea a Directivei 2013/34 în ceea ce priveşte prezentarea de informaţii nefinanciare şi de informaţii privind diversitatea de către anumite întreprinderi şi grupuri mari;
Directiva 2022/2464 a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 537/2014, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE şi a Directivei 2013/34/UE în ceea ce priveşte raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi;
Regulamentul 2019/2088 al Parlamentului European privind informaţiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare;
Regulamentul 2020/852 al Parlamentului European şi al Consiliului privind instituirea unui cadru care să faciliteze investiţiile durabile şi de modificare a Regulamentului 2019/2088;
[5]Ordinul 1938/2016 privind modificarea şi completarea unor reglementări contabile;
Ordinul 3456/2018privind modificarea şi completarea unor reglementări contabile;
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
