Cand Paul Hlebnicov a fost impuscat mortal venind de la locul sau de munca spre casa, editorul revistei Forbes Rusia, a devenit ultima dintre victimele unui razboi murdar impotriva jurnalistilor din fosta Uniune Sovietica, scrie Financial Times.
Asasinarea sa la Moscova, petrecuta acum aproape trei luni, a fost precedata de un val de crime comandate in sectorul de media - deseori asociate unor bande de crima organizata locale sau unor puternici baroni locali. De asemenea, aceste crime s-au dorit sa fie ca o amenintare sangeroasa asupra riscurilor pe care le implica reportajele-ancheta, un gen de reportaje relativ recent aparute in Rusia si in alte state unde media a fost controlata de stat.
Aceste riscuri sunt resimtite acut in redactiile publicatiilor occidentale care au recurs la rebranding - printre care Arabian Newsweek, Business Week Indonesia si Forbes China. "Jurnalismul in Rusia este o profesie cu un grad ridicat de risc", spune Steve Forbes, editorul grupului de reviste care ii poarta numele. "In ultimii patru ani, 15 jurnalisti au fost ucisi acolo. Doua forte se afla in spatele acestor crime - mafia si oligarhii - si nici una dintre acestea nu agreeaza investigatiile".
Forbes insista asupra faptului ca trustul condus de el si alte companii de media nu vor abandona publicarea de reviste in limbi straine, in fata violentei si cenzurii. El sustine ca trendurile favorabile ale tirajelor si publicitatii justifica lansarea chiar a mai multor titluri - inclusiv editii de limba araba, iudaica, chineza si coreeana. "Ideea este sa patrunzi mai adanc pe o piata unde este pe cale sa apara o noua clasa de intreprinzatori, si sa le poti oferi branduri celebre de publicatii condimentate cu specificul local", afirma el.
Materializand aceasta strategie, si-au facut aparitia revistele Forbes in limba japoneza si portugheza. Intre timp, Newsweek a devenit cea mai mare revista de afaceri din Polonia, facandu-si intrarea si in America Latina, in limba spaniola, si in Orientul Mijlociu, in araba. Business Week, in mod similar, se poate cumpara din China pana in Polonia.
Editorii de reviste au urmat o cale deschisa de cotidiene. The Wall Street Journal publica de mai mult timp sectiuni in limba spaniola si portugheza in America Latina, ca de altfel si sectiuni tot in limba spaniola, dar care se adreseaza pietei americane. Acum patru ani Financial Times a lansat FT Deutschland. De asemenea a furnizat pagini de materiale sub propriul brand in publicatii precum El Cronista din Argentina, Imerissia din Grecia si El Universal din Mexic.
Articolele din International Herald Tribune, apartinand grupului New York Times, sunt disponibile in mai multe limbi. Si Dow Jones si FT vor celebra in curand al cincilea an de existenta al cotidianului de business din Rusia Vedomosti.
In schimbul notorietatii primite de la brandurile-mama, editiile locale trebuie sa plateasca cateva tributuri printre care se afla imprimarea unei accentuate influente internationale si prestigiului pe care il primesc. Dar beneficiile financiare sunt greu de comensurat. In ciuda investitiilor facute pe mai multi ani, putine ziare au obtinut profituri semnificative din editiile publicate in alte limbi.
Costurile cu forta de munca, distributia si cu tiparirea pot intarzia chiar mai mult obtinerea unor profituri, cu toate ca editorii spera ca peste cinci ani cel putin sa obtina unele castiguri.
Olivier Fleurot, directorul general al Financial Times Group, declara: "Investitiile care se fac pentru cotidiene sunt mult mai costisitoare decat cele pentru reviste saptamanale, datorita costurilor cu logistica. Astfel, provocarea a fost intotdeauna de a gasi partenerul cel mai potrivit cu care sa poti imparti riscul".
In timp ce FT s-a asociat cu Dow Jones in proiectul comun din Rusia, in Germania a impartit costurile aferente publicarii FT Deutschland prin unirea fortelor cu Gruner si Jahr, apartinand grupului german de media Bertelsmann. Cu toate ca ziarele nemtesti s-au bucurat de tiraje crescatoare si de un volum in expansiune in cererea pentru publicitate, pe o piata aflata pe cale de disparitie, nici un partener nu a reusit sa recupereze macar un cent din investitia initiala.
Editorii de reviste, avertizati de pierderile aparute in afacerea cotidienelor, au dus modelul parteneriatului la o treapta superioara. Decat sa isi imparta un numar de actiuni, reviste precum Forbes si Newsweek au preferat sa acorde in franciza numele lor celebre, unor editori specializati care sa le plateasca in schimb licenta pentru publicitate si tiraje realizate.
Atat in Rusia, cat si in Polonia, Forbes si Newsweek si-au incredintat brandurile celui mai mare trust de presa din Germania, Axel Springer. "Alegerea partenerului este singura si cea mai importanta decizie pe care o facem", declara Richard M. Smith, presedinte si editor sef la Newsweek. "Pe unele piete, nu am fost multumiti de partenerii disponibili, si am evitat sa intram", a adaugat el. Forbes este si el precaut in ceea ce priveste alegerea unui asociat potrivit: "Este similar cu o casatorie: nu vrei sa spui un 'da' precipitat, vrei sa treci mai intai prin toate fazele prenuptiale".
Forbes a incheiat pana acum zece parteneriate, in timp ce Newsweek, aflat in proprietatea Washington Post Company, are pana acum sapte parteneriate parafate. Compania se afla in tratative pentru a lansa un al optulea titlu. "Am studiat piata franceza si avem mari sperante ca, in viitorul apropiat, sa putem lansa o editie in limba franceza", dezvaluie Smith. Editorii de reviste si-au diminuat riscul prin externalizarea vanzarilor de publicitate, costurilor salariale si distributiei unei a treia parti. Andreas Wiele, presedintele grupului Axel Springer si diviziei sale internationale sustine ca: "In tarile unde lucram cu Forbes si Newsweek, companiile sunt 100% subsidiarele Axel Springer si avem incheiate intelegeri de preluare a licentei pentru a putea folosi numele si formatul lor".
Wiele pune pe seama subiectelor cu un continut puternic local succesul relativ de care se bucura revistele in Rusia - fiecare atingand tiraje medii de aproape 50.000, de la lansarea lor din acest an. In ceea ce priveste alte piete, revistele se axeaza in principal pe subiecte de sorginte locala, si de obicei preiau doar 15-20% din materiale de la publicatia americana-parinte.
Costurile mai scazute cu forta de munca si utilitatile de tiparit mai ieftine pot face ca publicatiile sa treaca mai devreme pe profit decat cele din tarile industrializate mai bogate. "In general, sunt necesari doi pana la patru ani pentru a obtine profit si alti opt ani pentru a recupera investitia", declara Wiele. "Dar in Europa de est, costurile de lansare reprezinta numai o mica parte din cele care ar fi fost implicate intr-o lansare in Marea Britanie sau Germania, aceasta ne-a incurajat sa lansam un cotidian in Polonia", a precizat el.
Tabloidul polonez Fact, apartinand trustului Axel Springer, a devenit unul dintre ziarele cu cele mai mari tiraje de la lansarea sa de acum doi ani, cu un tiraj zilnic de 360.000.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
