Evoluţia pozitivă a afacerilor s-a datorat în principal vânzărilor la export, dar şi creşterii numărului de magazine partenere.
Anul trecut, ponderea exportului din totalul vinului îmbuteliat de Cramele Recaş ajungea la circa 28%.
Totodată, în 2011 producţia companiei a crescut cu aproximativ 10% faţă de anul precedent.
"În ceea ce priveşte piaţa, anul trecut am observat o luptă agresivă în promoţii şi bugete de promovare, o scădere a valorii medii de vânzare pe retail însă, surprinzător, a avut loc o creştere a consumului pe HoReCa premium", a declarat pentru ZF Transilvania Ciprian Roşca, director comercial la Cramele Recaş.
Concurenţa devine mai puternică
Pentru acest an, reprezentanţii companiei spun că se va păstra trendul pieţei din anul precedent, cu o lupta şi mai dură între jucători, datorită apariţiei mai multor magazine cramă, care intenţionează să-şi vândă produsele fără intermediari, la preţuri scăzute.
La export, producătorul de vin colaborează cu diferite firme din SUA, Anglia, Rusia, dar şi din ţările scandinave. Capacitatea anulală de producţie a companiei ajungea anul trecut la circa 5 milioane de litri, echivalentul a peste 7 milioane de sticle de vin.
Din punct de vedere logistic, compania este prezentă în toată ţara, principalul punct de lucru fiind în Recaş.
Pe piaţa locală, anul trecut cele mai bine vândute branduri Cramele Recaş erau Schwaben Wein Fetească Regală, Schwaben Wein Riesling italian, V Drinks Sauvignon Blanc, Sole Chardonnay şi Cuvee Uberland, potrivit unor informaţii anterioare furnizate de producătorul de vin din Recaş.
Preţul mediu al vinurilor Recaş în retail este de 12-13 lei, în timp ce în HoReCa ajunge la 52 lei pe sticlă. Compania importă şi vinuri precum Masi, Planeta, Piccini (Italia), Robert Mondavi (California), Louis Latour (Burgundia), dar şi altele. Producătorul de vin din Recaş şi-a bugetat pen tru acest an investiţii de circa 600.000 de euro, pentru completarea utilajelor din viticultură şi vinificaţie.
Cine mai face afaceri cu vin
Potrivit site-ului Ministerului Finanţelor Publice, în exerciţiul financiar din anul 2010 producătorul Cramele Recaş a înregistrat o cifră de afaceri de peste 49,1 milioane de lei (11,7 milioane de euro) şi un profit net de circa 11 milioane de lei (2,6 milioane de euro).
Cramele Recaş, companie membră a grupului Recaş, deţine circa 700 de hectare de viţă-de-vie şi o reţea de circa 130 de magazine în ţară. Cramele Recaş este o afacere de familie în care, pe lângă britanicii Philip Cox (care are 15% din acţiuni) şi soţia sa, Elvira Cox (14,99%), mai investesc şi alţi 10 antreprenori români.
Piaţa vinului este estimată la circa 350 mil. euro, iar cei mai mari jucători sunt Murfatlar, Vincon, Jidvei, Halewood, Cotnari şi alţii.
În industria locală a vinului investesc în principal oameni de afaceri români, precum familia Dobronăuţeanu (Murfatlar), Claudiu Necşulescu (Jidvei), familia Jitea şi Constantin Buşcă (Vinexport Focşani), Sebastian Ghiţă (care deţine 300 de hectare de viţă-de-vie) sau Daniel Guzu. Există însă şi câţiva antreprenori străini, cum sunt Sergio Faleschini (Vinarte) sau Jean Valvis (Domeniile Sâmbureşti).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
