Prima companie va avea aproape 20.000 de angajaţi, o cotă de piaţă de peste 30% şi un business de un miliard de euro, iar a doua va fi formată din 7.300 de oameni, va produce circa 6% din energia din România şi va genera un business de 233 mil. euro, în contextul în care se confruntă cu costuri totale de peste 276 mil. euro. Ambele au planuri de investiţii de peste 2,5 mld. euro. De unde vor veni banii? "Noi doar conjunctural intrăm în piaţă.
Anul acesta am intrat cu o capacitate de 1.000 MW, dar a fost o situaţie deosebită din cauza iernii. De-a lungul anilor, Termoelectrica a fost entitatea care a preluat toate pierderile din sistem. S-au pompat bani în complexurile energetice mari, care acum funcţionează bine şi care au ieşit din structura Termoelectrica, iar pierderile au rămas. Primul pas pe care noi l-am făcut a fost să scoatem termocentralele Deva şi Paroşeni din structura Termoelectrica", explică Florin Mârza, fost director general al Termoelectrica. În prezent el se ocupă de înfiinţarea Complexului Energetic Hunedoara, entitate care-şi doreşte unirea termocentralelor Deva şi Paroşeni cu minele viabile din Compania Naţională a Huilei.
"Minele bune din Compania Naţională a Huilei sunt Lonea, Livezeni, Vulcan şi Lupeni. Acum au 5.400 de angajaţi. Noua societate formată din aceste mine va fuziona cu termocentralele Deva şi Paroşeni în al treilea trimestru din 2012. Minele neviabile Petrila, Paroşeni şi Uricani vor forma o companie independentă până pe 01.06.2012. Da toriile CNH vor rămâne pe această nouă structură care se va închide. Aceste mine se vor închide până în 2018", a explicat la rândul său Constantin Jujan, directorul general al Companiei Naţionale a Huilei (CNH).
O structură cu 7.300 de angajaţi şi pierderi
Astfel, Complexul Energetic Hunedoara va fi o structură cu 7.300 de angajaţi, din care 1.900 de oameni reprezintă personalul de acum al termocentralelor Deva şi Paroşeni, unităţi care consumă 99,9% din producţia CNH.
"Valoarea anuală a producţiei de energie electrică şi termică aferente Complexului Energetic Hunedoara este de 223 de milioane de euro", a mai precizat Mârza.
Potrivit datelor furnizate de Mârza, anul trecut Electrocentrale Deva a produs 4,1% din toată energia realizată la nivel naţional, în timp ce Electrocentrale Paroşeni a livrat numai 1,9%. Una dintre marile probleme ale acestei unităţi sunt costurile mari, peste 70% din nivelul costurilor totale fiind reprezentate de combustibil.
Astfel, potrivit datelor prezentate de Mârza, la nivelul Complexului Energetic Hunedoara costul de producţie pe MWh va fi de 81 de euro, nivel care include şi achiziţia certificatelor de CO2. De exemplu, Hidroelectrica, cel mai ieftin producător de energie din România, are un cost de producţie de 20 de euro pe MWh, potrivit celor mai recente informaţii. "Sperăm să reducem ponderea acestor costuri prin centralizarea achiziţiilor de lucrări, produse şi servicii, prin reorganizarea activităţii de reparaţii prin preluarea în execuţie a unui număr cât mai mare din lucrările proprii, dar şi prin majorarea cantităţilor de energie termică livrate de cele două termocentrale", spune Mârza.
Acum, datele furnizate de Mârza arată că noua entitate, Complexul Energetic Hunedoara, ar putea genera vânzări de peste 223 de milioane de euro prin comercializarea energiei termice şi electrice, în timp ce costurile companiei sunt de peste 276 de milioane de euro. Practic, fără reducerea costurilor, Complexul Energetic Hunedoara va fi o entitate pe pierderi.
Această problemă va face dificil accesul la finanţare, în contextul în care Complexul Energetic Hunedoara şi-a făcut planuri pentru realizarea unor grupuri noi de 600 MW la Deva şi de 300 MW la Paroşeni. Doar pentru realizarea acestora fondurile necesare s-ar putea ridica la peste un miliard de euro, la care se adaugă şi investiţiile de mediu.
Un miliard de euro în Oltenia
În ceea ce priveşte Complexul Energetic Oltenia, care va fi format prin fuziunea Complexelor Energetice Turceni, Rovinari şi Craiova şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, acesta ar trebui să fie funcţional începând de luna viitoare, potrivit celor mai recente informaţii furnizate de Ministerul Economiei.
Complexul Energetic Oltenia va avea o cotă de piaţă de peste 30% din piaţa producţiei de energie electrică, un business de circa un miliard de euro şi aproape 20.000 de angajaţi.
Printre cele mai mari proiecte de investiţii ale noii entităţi se numără realizarea unor grupuri noi de producţie de 500 MW în valoare de 900 de milioane de euro la Complexul Energetic Rovinari şi a unuia cu o capacitate similară în valoare de 800 de milioane de euro la Complexul Energetic Craiova.
Nicio asemănare cu planul iniţial
Înfiinţarea Complexurilor Energetice Oltenia şi Hunedoara aduce o diferenţă majoră faţă de planurile iniţiale de reorganizare a sistemului energetic prin care se dorea formarea unor companii care să pună la un loc energia ieftină a Nuclearelectrica şi Hidroelectrica cu cea scumpă produsă de termocentrale. Dacă la finalul anului 2008 Varujan Vosganian, pe atunci ministru al economiei, lua decizia înfiinţării Companiei Energetice Naţionale, o firmă care ar fi trebuit să aibă o valoare de 24 de miliarde de euro, în mandatul lui Adriean Videanu s-a adoptat ideea a doi giganţi naţionali. Ambele planuri aveau ca idee de bază renunţarea la actuala structură de producţie de energie din România, care este împărţită în funcţie de sursă în termo, nuclear şi hidro, şi lansarea unor companii cu un mix energetic, pe modelul cehilor de la CEZ. Practic, s-ar fi făcut trecerea la un coş de energie, astfel încât energia hidro ieftină nu ar mai fi concurat cu energia termo, de exemplu.
La momentul respectiv, autorităţile mai spuneau că aceste structuri s-ar fi putut finanţa mai uşor în piaţă şi că pe termen lung ar fi putut deveni jucători regionali.
Planul acestea de reorganizare, cel al formării a doi giganţi energetici, a fost blocat de o serie de acţiuni în instanţă, la ora actuală existând patru dosare cu hotărâri definitive şi irevocabile nefavorabile înfiinţării celor două companii, denumite Electra şi Hidroenergetica.
Astfel, deşi acest plan a fost aprobat de Guvernul României şi de Consiliul Suprem de Apărare al Ţării (CSAT), el nu se mai poate finaliza juridic.
În aceste condiţii, înfiinţarea Complexurilor Energetice Oltenia şi Hunedoara a rămas pentru moment singura soluţie de reorganizare a sistemului energetic local, planurile vizând privatizarea acestor companii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
