Interesul străinilor pentru titlurile de stat în lei a crescutvizibil mai ales din toamna anului trecut: potrivit datelorMinisterului Finanţelor, în septembrie 2010 numai 6,2% dintitlurile de pe piaţă se aflau în posesia investitorilor străini;în ianuarie 2011, adică după numai patru luni, ponderea titlurilordin contul străinilor sărise la 14%, deşi România era cotată lavremea respectivă cu calificative non-investment grade de douădintre cele trei mari agenţii internaţionale de rating.
Achiziţiile de titluri în lei realizate deinvestitorii străini s-au reflectat în mai multe episoade deapreciere a monedei naţionale în raport cu euro.
Implicit, acest interes extern a mai diluattreptat poziţia dominantă a băncilor ca deţinători de titluri destat: de la o pondere de 69% din volumul total de pe piaţăînregistrat în septembrie 2010 au scăzut la mai puţin de 64% înaprilie 2011. Valoric, deţinerile de titluri de stat ale străinilorerau în aprilie anul acesta de aproape 3,5 ori mai mari decât înseptembrie anul trecut.
Datele centralizate de Finanţe indicăinclusiv o creştere a volumului de titluri româneşti în lei dinportofoliile persoanelor fizice străine: de la o cotănesemnificativă de 1,2 mil. lei în septembrie 2010 au ajuns înaprilie anul acesta la aproape 5 mil. lei.
Nici investitorii persoane fizice române nus-au lăsat mai prejos şi şi-au majorat plasamentele în titluri destat în lei cu aproape 60% din septembrie anul trecut şi până înaprilie 2011, ajungând la un total de aproape 1,5 mld. lei.Ponderea în totalul deţinerilor este însă de numai 2,5%,participarea investitorilor individuali la finanţarea deficituluibugetar şi a datoriei publice fiind mult mai redusă decât în alteţări.
Pornind de la o bază mai mare, dinamicadeţinerilor din contul investitorilor locali persoane juridice afost mai slabă în intervalul amintit, de circa 21%, până la 11 mld.lei.
Sistemul bancar este principalulfinanţator al statului
Băncile deţineau în aprilie titluri de statîn lei în valoare de 37,7 mld. lei (aproape 9 mld. euro), respectiv63,7% din titlurile aflate pe piaţă. Această deţinere în conturileproprii era mai mare cu 26% comparativ cu septembrie 2010, încondiţiile în care lipsa cererii pentru creditul privat a continuatsă favorizeze orientarea bancherilor spre creditulguvernamental.
Însă banii pe care bancherii îi plasează întitluri de stat provin în bună măsură de la deponenţi persoanefizice, care devin astfel investitori indirecţi. Titlurile de statreprezintă unul dintre cele mai sigure plasamente, iar randamenteleaduse de titlurile româneşti, în continuare de peste 7% pe an laobligaţ iunile de stat, se dovedesc atractive.
Aceeaşi ipostază apare în cazulinvestitorilor în fonduri care fac plasamente în titluri înproporţii mai mici sau mai mari.
Oricum, băncile rămân principalul mijlocitorpentru persoanele fizice care doresc să cumpere titluri de stat,deşi acestea pot fi cumpărate acum şi direct de pe bursă. Înultimii ani a fost vehiculată de câteva ori ideea ca MinisterulFinanţelor să reia emisiunile de titluri de stat dedicatepopulaţiei abandonate în 2005, însă de fiecare dată a fost repedeabandonată.
În prezent, o valoare nominală de 10.000 delei pentru o obligaţiune de stat reprezintă o barieră pentrupersoanele fizice cu economii mai modeste. Nu însă şi pentruinvestitorii străini.
Cu investment grade de la două agenţiidin trei, mai mulţi potenţiali investitori
România are în prezent calificative dincategoria investment grade (risc acceptabil pentru investiţii) dinpartea a două dintre cele trei mari agenţii internaţionale derating - Moody's şi Fitch.
De asemenea, este aşteptată ocreştere de rating şi din partea Standard & Poor's.
Această evaluare permite deja maimultor investitori instituţionali - inclusiv din categoria fonduride pensii, asigurători - să facă plasamente în titluri de statromâneşti.
Randamentele ridicate la lei în comparaţ iecu alte plasamente din Europa şi acest profil de risc maiconfortabil ar putea susţine tendinţa de creştere a ponderiistrăinilor la deţinerile de titluri de stat denominate înlei.
Bancherii au sesizat repede la începutulanului creşterea cererii de titluri din partea investitorilorstrăini, fiind luată în discuţie inclusiv posibilitatea intră riiunor fonduri de tipul "hot money", plasate în titluri pe termenescurte.
Ratingurile din categoria investment gradepot susţine însă efortul Finanţelor de a emite titluri cumaturităţi din ce în ce mai lungi în care plasează de obiceiinvestitori stabili, care le şi păstrează chiar până lascadenţă.
La sfârşitul lunii aprilie leul avea opondere de 46% în structura datoriei publice guvernamentale, încreştere uşoară de la 43% în septembrie 2010. În 2009 ponderealeului era de peste 47%.
Ministerul Finanţelor începe să acorde maimultă atenţie finanţării direct de pe piaţa externă, însă şi încazul emisiunilor de acest tip investitorii locali ating o pondereimportantă - nu mai puţin de 20% la recenta emisiune de 1,5 mld.euro.
Interesul străinilor pentru titlurile de stat în lei a crescutvizibil mai ales din toamna anului trecut: potrivit datelorMinisterului Finanţelor, în septembrie 2010 numai 6,2% dintitlurile de pe piaţă se aflau în posesia investitorilor străini;în ianuarie 2011, adică după numai patru luni, ponderea titlurilordin contul străinilor sărise la 14%, deşi România era cotată lavremea respectivă cu calificative non-investment grade de douădintre cele trei mari agenţii internaţionale de rating.
Achiziţiile de titluri în lei realizate deinvestitorii străini s-au reflectat în mai multe episoade deapreciere a monedei naţionale în raport cu euro.
Implicit, acest interes extern a mai diluattreptat poziţia dominantă a băncilor ca deţinători de titluri destat: de la o pondere de 69% din volumul total de pe piaţăînregistrat în septembrie 2010 au scăzut la mai puţin de 64% înaprilie 2011. Valoric, deţinerile de titluri de stat ale străinilorerau în aprilie anul acesta de aproape 3,5 ori mai mari decât înseptembrie anul trecut.
Datele centralizate de Finanţe indicăinclusiv o creştere a volumului de titluri româneşti în lei dinportofoliile persoanelor fizice străine: de la o cotănesemnificativă de 1,2 mil. lei în septembrie 2010 au ajuns înaprilie anul acesta la aproape 5 mil. lei.
Nici investitorii persoane fizice române nus-au lăsat mai prejos şi şi-au majorat plasamentele în titluri destat în lei cu aproape 60% din septembrie anul trecut şi până înaprilie 2011, ajungând la un total de aproape 1,5 mld. lei.Ponderea în totalul deţinerilor este însă de numai 2,5%,participarea investitorilor individuali la finanţarea deficituluibugetar şi a datoriei publice fiind mult mai redusă decât în alteţări.
Pornind de la o bază mai mare, dinamicadeţinerilor din contul investitorilor locali persoane juridice afost mai slabă în intervalul amintit, de circa 21%, până la 11 mld.lei.
Sistemul bancar este principalulfinanţator al statului
Băncile deţineau în aprilie titluri de statîn lei în valoare de 37,7 mld. lei (aproape 9 mld. euro), respectiv63,7% din titlurile aflate pe piaţă. Această deţinere în conturileproprii era mai mare cu 26% comparativ cu septembrie 2010, încondiţiile în care lipsa cererii pentru creditul privat a continuatsă favorizeze orientarea bancherilor spre creditulguvernamental.
Însă banii pe care bancherii îi plasează întitluri de stat provin în bună măsură de la deponenţi persoanefizice, care devin astfel investitori indirecţi. Titlurile de statreprezintă unul dintre cele mai sigure plasamente, iar randamenteleaduse de titlurile româneşti, în continuare de peste 7% pe an laobligaţiunile de stat, se dovedesc atractive.
Aceeaşi ipostază apare în cazulinvestitorilor în fonduri care fac plasamente în titluri înproporţii mai mici sau mai mari.
Oricum, băncile rămân principalul mijlocitorpentru persoanele fizice care doresc să cumpere titluri de stat,deşi acestea pot fi cumpărate acum şi direct de pe bursă. Înultimii ani a fost vehiculată de câteva ori ideea ca MinisterulFinanţelor să reia emisiunile de titluri de stat dedicatepopulaţiei abandonate în 2005, însă de fiecare dată a fost repedeabandonată.
În prezent, o valoare nominală de 10.000 delei pentru o obligaţiune de stat reprezintă o barieră pentrupersoanele fizice cu economii mai modeste. Nu însă şi pentruinvestitorii străini.
Cu investment grade de la două agenţiidin trei, mai mulţi potenţiali investitori
România are în prezent calificative dincategoria investment grade (risc acceptabil pentru investiţii) dinpartea a două dintre cele trei mari agenţii internaţ ionale derating - Moody's şi Fitch.
De asemenea, este aşteptată ocreştere de rating şi din partea Standard & Poor's.
Această evaluare permite deja maimultor investitori instituţionali - inclusiv din categoria fonduride pensii, asigură tori - să facă plasamente în titluri de statromâneşti.
Randamentele ridicate la lei în comparaţiecu alte plasamente din Europa şi acest profil de risc maiconfortabil ar putea susţine tendinţa de creştere a ponderiistrăinilor la deţinerile de titluri de stat denominate înlei.
Bancherii au sesizat repede la începutulanului creşterea cererii de titluri din partea investitorilorstrăini, fiind luată în discuţie inclusiv posibilitatea intră riiunor fonduri de tipul "hot money", plasate în titluri pe termenescurte.
Ratingurile din categoria investment gradepot susţine însă efortul Finanţ elor de a emite titluri cumaturităţi din ce în ce mai lungi în care plasează de obiceiinvestitori stabili, care le şi păstrează chiar până lascadenţă.
La sfârşitul lunii aprilie leul avea opondere de 46% în structura datoriei publice guvernamentale, încreştere uşoară de la 43% în septembrie 2010. În 2009 ponderealeului era de peste 47%.
Ministerul Finanţelor începe să acorde maimultă atenţie finanţării direct de pe piaţa externă, însă şi încazul emisiunilor de acest tip investitorii locali ating o pondereimportantă - nu mai puţin de 20% la recenta emisiune de 1,5 mld.euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
