Evoluţia dovedeştecă băncile au început să se refinanţeze din exterior.
Tradiţional, creditele obţinute de labăncile-mamă erau mai degrabă pe termen scurt, de un an, la careapoi făceau rollover. Erau şi bănci cu linii de finanţare petermene mai lungi, dar majoritatea erau pe termen scurt", acomentat Radu Crăciun, director de investiţii la EurekoPensii.
În ultimul trimestru datoriile externe petermen scurt au urcat cu570 mil. euro faţă de al treilea trimestru."Evoluţia este determinată, în primul rând, de condiţiile din piaţaexternă şi ţine, în fond, de chestiuni tehnice, putând varia de lao perioadă la alta. În plus, datoriile pe termen scurt pot firostogolite, mai ales în interiorul aceluiaşi grup", a spus RozaliaPal, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.
Totuşi, analiştii străini care criticau în2008 România indicau tocmai nivelul ridicat al datoriei externe petermen scurt, chiar dacă era concentrată la bănci şi companiileprivate. Statul a fost nevoit în primăvara lui 2009 să ia unîmprumut gigant de 20 de miliarde de euro de la FMI şi ComisiaEuropeană pentru a "calma" investitorii străini, care se temeau căBNR nu are suficiente rezerve pentru a apăra cursul, în cazul încare finanţarea externă sar opri brusc. Creşterea îndatorării petermen scurt poate să apară inclusiv pe fondul reorientării unorsurse atrase pe termen lung către scadenţe mai scurte.Datoria externă petermen lung a băncilor a urcat anul trecut cu doar 241,9 mil.euro.
Evoluţia datoriei externe abăncilor este legată de evoluţia creditării în România şi, ţinândcont de aşteptările relativ modeste pentru creşterea credită rii înacest an, analiştii nu anticipează un avans semnificativ aldatoriei externe a băncilor în perioada următoare. "Tendinţa va fide creştere a apetitului de creditare, însă aceasta se va facelent, departe de boom-ul din anii 2004-2006, când finanţă rile aufost date cu ochii închişi şi de la băncile- mamă la subsidiare şide la subsidiare la clienţi.
Va fi o creştere mai prudentă şi datorităfaptului că băncile-mamă trebuie să respecte criterii mairestrictive de solvabilitate şi lichiditate, ceea ce le va face maiprecaute", a spus Crăciun.
Anul trecut băncile locale au repatriat dealtfel unele credite exportate în trecut, pentru a-şi majora bazade venituri, în condiţiile în care cheltuielile cu provizioanele auurcat abrupt. Portofoliul a trebuit însă să fie finanţat, cel maiprobabil metoda aleasă fiind împrumuturile intra-grup. Rozalia Palanticipează că avansul creditării va fi corelat anul acesta cu bazaresurselor interne, astfel încât raportul între credite şi depozitesă rămână aproximativ constant (120%).La sfârşitul anului 2010 băncile localeaveau datorii externe totale de 22,6 mld. de euro, în creştere cu1,2 mld. euro faţă de 2009.
Încă din primul trimestru al anului 2010instituţiile de credit au reluat trendul de creştere a datorieiexterne, după un an de pauză. Nivelul s-a menţinut însă sub vârfulistoric de aproape 25 mld. euro înregistrat la sfârşitul anului2008.Băncile străine cu filiale pe plan local şi-au menţinutexpunerile în condiţiile angajamentului luat faţă de FMI că vormenţine finanţările acordate fiicelor şi chiar vor oferi sprijinprin capitalizări dacă este cazul.
Companiile s-au împrumutat mai puţindin străinătate
În cazul companiilor datoria externă ascăzut în condiţiile în care scăderea împrumuturilor pe termenlung, cu 713 milioane de euro, a depăşit creşterea finanţărilor petermen scurt cu 474 milioane de euro.
"Creşterea datoriei pe termen scurt pentrucompanii este datorată probabil revenirii comerţului internaţional, este vorba despre fluxul de creanţe între companii pentrufinanţarea activităţ ilor curente şi susţinerea businessului lor,iar scăderea datoriei pe termen lung este probabil legată destagnarea proiectelor de investiţii şi amânarea credită rii petermen lung", a explicat Pal. La rândul său, Radu Crăciun spune căfirmele au încercat să- şi reducă cheltuielile cu dobânzile şi nuau mai luat credite.
Cum a evoluat îndatorareastatului
Îndatorarea externă s-a mutat începând din2009 de pe traiectoria sectorului privat, la nivelul sectoruluiguvernamental. În consecinţă, cea mai mare ameninţare rămâne vitezade creştere a datoriei externe şi a celei publice interne încontextul menţinerii ineficienţei sectorului public.
"Datoria sectorului public a crescut, atâtcea pe termen scurt, cât şi cea pe termen lung, iar accelerarearitmului în care se acumulează necesită monitorizare în viitor.Pentru anul acesta ne aşteptăm la continuarea creşterii datorieisectorului public, dar cu un ritm mai decelerat, odată curebalansarea surselor interne cu cele externe. Vedem o creştere adatoriei externe mai ales prin emisiunea de obligaţiuni pe piaţaexternă", a mai spus Pal.
Datoria pe termen scurt a crescut cu 855mil. euro, în timp ce datoria pe termen lung a urcat cu 3,7 mld.euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
