"În alte jurisdicţii, trecerea băncilor la IFRS a presupusmodificări ale sistemului informatic şi pregătirea personaluluicontabil, ceea ce se va întâmpla şi în România. Aceste costuri potfi semnificative, iar procesul de planificare trebuie început cumult înainte de tranziţia efectivă", a declarat Helan Brand, 44 deani.
Pentru băncile locale, trecerea la IFRS ar putea însemna şiprofituri mai mari în condiţiile în care standardele internaţionalesunt mai puţin stricte decât cele locale în privinţa provizioanelorpe care băncile trebuie să le constituie pentru acoperireapierderilor din credite neperformante. Trecerea la noul sistem vaavea loc la începutul anului viitor.
BNR a discutat cu reprezentanţii FMI alternativa eliberăriitreptate a provizioanelor începând din 2012, odată cu trecerea laIFRS. Aspectele fiscale şi prudenţiale sunt încă înlucru.
"Conversia la IFRS în acest stadiu este parţial o problemă.Unele bănci româneşti sunt companii listate şi deja obligate săfolosească IFRS, iar altele sunt deţinute în totalitate sau înparte de către băncile străine cotate la bursă, astfel încâttrebuie să adopte IFRS pentru pachetele lor de raportare cătregrup. S-ar putea să existe o bază de expertiză locală care ar puteafi folosită pentru a ajuta alte bănci, care trebuie acum să adopteIFRS şi este important ca cele mai bune practici şi experienţa săfie utilizate." IFRS are în prezent, şi poate fi de aşteptat săpăstreze, un amestec de elemente, dintre care unele determinate lavaloarea justă şi unele la costul istoric.
Pentru cele mai multe bănci, majoritatea ac tivelor, cum ar fiîmprumuturile către clienţi, vor continua să fie înregistrate lacost.
Valoarea justă este în general o măsură adecvată pentru aceleelemente pe care băncile le deţin în registrelelor detranzacţionare, ori pentru produsele derivate, care nu ar apăreaaltfel deloc, a explicat Brand.
"Aplicarea IFRS în domeniul bancar tinde să ridice problemedestul de specifice şi, în general, mai complexe decât pentru altedomenii. Accentul principal cu privire la orice conversie curentăpentru bănci va fi în legătură cu standardele instrumentelorfinanciare complexe.
Stan dardele sunt adoptate în acest domeniu ca o reacţie lacriza financiară, dar băncile se vor confrunta cu necesitateamodificărilor din nou peste câţiva ani".
Brand nu consideră că standardele de con tabilitate au avutvreun rol în declanşarea crizei, însă susţine că acest lucru nuînseamnă că nu existau moduri în care conta bilitatea să nu fiputut dezvălui unele din problemele existente şi că nu a fostdestul de prudentă.
"Putem spune că riscurile care erau inerente în anumite activenu au fost în totdea una reflectate în valorile lor din cadrulbilanţurilor, dar acele riscuri au fost, de asemenea, eva luategreşit atunci când au fost făcute împru muturile şi când au fostsecurizate şi vândute, spre exemplu." În opinia directoruluiexecutiv al ACCA, noile reguli Basel III nu vor preveni, probabil,declanşarea unei noi crize finan ciare, în condiţiile în carefolosesc încă măsuri bazate pe modelele VAR(value-at-risk).
"Conducerea băncilor este motivată să maximizeze randamentulcapitalului in vestit. Acest lucru este realizat prin asumarea unorriscuri mai mari şi prin creşterea gradului de îndatorare. Dinpăcate, nu numai că propunerile din Basel III descurajează preapuţin gradul de îndatorare excesiv, dar faptul că cerinţele decapital au depăşit investiţiile cu sau fără grad de îndatorare vada băncilor, de asemenea, o motivaţie să păstreze acest tip deinvestiţii, deoarece acestea au un randament mai mare în perioadeleprospere şi nu necesită mai mult capital."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
