Criza datoriilor suverane a aruncat guverne, economii şi naţiuni la picioarele pieţelor financiare, aceleaşi pieţe pe care statele le-au salvat de la colaps în toamna anului 2008, când gaura deficitelor s-a lărgit cu trilioanele de dolari care au fost pompate în pieţe drept colac de salvare.
Mai întâi Grecia, apoi Italia şi Spania, nici Franţa şi nici Germania nu au scăpat de ameninţarea fără chip a investitorilor din pieţele financiare care cer randamente tot mai mari pentru a cumpăra obligaţiuni emise de aceste state şi a accepta astfel să le finanţeze economiile, evitându-se un colaps.
Pentru a câştiga timp, băncile centrale pompează din nou mii de miliarde de euro în pieţe sperând că astfel vor fi înduplecaţi investitorii, iar guvernanţii promit cu mâna pe inimă drastice măsuri de austeritate pentru a-şi reduce deficitele bugetare şi a achita datoriile. Cu toate acestea, incertitudinea şi confuzia domină.
"Aceste vremuri sunt extrem de dificile şi confuze pentru un om de rând, iar vina pentru asta o poartă toată lumea: băncile şi guvernele în egală măsură. Structura de bază a sistemului financiar este viciată şi s-a ajuns astfel odată ce băncile au creat şi vândut produse derivate cu consecinţe neştiute asupra sistemului şi care pot genera pierderi extinse. Guvernele sunt vinovate pentru că au permis băncilor să dezvolte aceste produse complicate, extrem de opace, al căror traseu în sistemul financiar este extrem de greu, dacă nu imposibil de urmărit", a spus Mark Mobius.
Grupul american este în topul celor mai mari douăzeci de administratori de active din lume, cu active în administrare de peste 670 miliarde de dolari, fiind o parte importantă a acestui sistem. Produsele derivate nu ar fi ajuns să se dezvolte la stadiul actual şi să reprezinte un pericol pentru sistemul financiar dacă nu ar fi existat investitori, fonduri de investiţii care să le cumpere.
Cu toate acestea, Mark Mobius este recunoscut drept un investitor tradiţionalist, dedicat investiţiilor în acţiuni şi îşi bazează decizia de investiţie pe vizitele la companii şi întâlniri cu managementul acestora.
Pe de altă parte, produsele derivate permit investiţia în aur sau grâu sau în datorii ale unor ţări fără ca investitorul să deţină un gram din marfa pe al cărui preţ pariază.
CDS-urile sunt bomba cu ceas din spatele pieţelor financiare
Mobius atrage atenţia că CDS-urile sau Credit Default Swaps, instrumente derivate prin care datoriile sunt asigurate împotriva riscului de neplată, sunt extrem de toxice.
Joi, 24 noiembrie, prima de risc pentru România reflectată în cotaţiile CDS-urilor a continuat să urce până la 485 de puncte procentuale (4,85%) şi a marcat o creştere de aproape 50 de puncte în ultima săptămână.
Aceasta înseamnă că un investitor trebuie să plătească 485.000 de euro pentru a-şi asigura o expunere pe România de 10 mil. euro contra riscului de default.
"Băncile au vândut astfel de CDS-uri mult peste valoarea datoriilor pe care le asigură, astfel că dacă un stat nu şi-ar putea rambursa datoriile, banca ar avea de plătit prin aceste CDS-uri sume şi de douăzeci de ori mai mari decât valoarea datoriei nerambursate către investitori. Tocmai de asta se teme Banca Centrală Europeană şi face tot posibilul pentru ca Spania sau Portugalia sau alt stat din zona euro să nu intre în default, pentru că valoarea CDS-urilor legate de datoriile acestor state este uriaşă şi ar putea exploda direct în faţa băncilor. Pericolul din spate este mult mai mare, pentru că nu se ştie exact câte astfel de CDS-uri au fost vândute, cine le deţine, dar mai ales care este valoarea acestora", a mai spus Mobius.
Pierderile le suportă oamenii de rând, nu marii investitori
El atrage atenţia că băncile nu ar trebui salvate de la faliment, ci lăsate să îşi asume pierderile pentru că au investit în astfel de instrumente.
"Să salvezi băncile de la faliment este o greşeală, băncile trebuie lăsate să îşi asume pierderile. Capitalismul nu funcţionează pentru că guvernele salvează băncile lacome pe cheltuiala contribuabililor. Guvernele tipăresc bani pentru a salva băncile, însă această tipărire de bani nu împiedică un crah mondial, ci doar îl amână. Tipărirea de bani creează inflaţie, iar inflaţia roade din economiile şi pensiile oamenilor de rând. În Statele Unite ale Americii dobânzile sunt la minim istoric de 0%-0,25%, iar inflaţia este de peste 3%, asta înseamnă că un contribuabil pierde bani în fiecare zi din depozitul său, în timp ce băncile câştigă din spread-ul de dobândă", a continuat Mobius.
Soluţiile lui Mobius de ieşire din criză
Pentru a fi evitat un colaps, capitalismul trebuie să se schimbe, iar Mark Mobius vede salvarea în responsabilizarea băncilor pentru investiţiile pe care le fac şi în educarea financiară a oamenilor de rând.
"Diviziile de investiţii şi de economii ale băncilor trebuie separate. Prin legea Glass-Steagall adoptată de Congresul american după marea criză din anii treizeci, băncilor le-a fost interzis să mai folosească banii deponenţilor pentru investiţii riscante şi speculative. Prevederile acestei legi au fost însă anulate, iar băncile se pot folosi de banii deponenţilor pentru a cumpăra CDS-uri sau alte produse extrem de complicate, să speculeze preţul aurului sau să parieze pe preţul oricărui alt activ. Bancherii trebuie să poarte responsabilitatea pentru banii pe care îi investesc, iar investind banii altora, bancherii nu îşi asumă nicio responsabilitate", a continuat Mobius.
O altă soluţie este transparentizarea, standardizarea şi listarea la bursă a produselor derivate astfel încât riscul acestor instrumente financiare să fie cunoscut şi administrat.
Şi mai importantă este însă educarea oamenilor de rând: "Băncile vor face tot posibilul să vândă produse complicate pentru că sunt extrem de profitabile. Oamenilor de rând însă nu le pasă, nu sunt interesaţi să se informeze despre cum funcţionează produsele pe care băncile le vând. O persoană obişnuită va accepta un card de credit dacă banca îi va spune "Ia-l şi cheltuie banii. Nu trebuie să returnezi toţi banii imediat. Este însă o abordare greşită. Oamenii de rând trebuie să se informeze. Cred că în şcoli ar trebui introduse lecţii de economie la vârste cât mai fragede, încă din clasele în care elevii învaţă primele noţiuni de gramatică", a conchis Mobius.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
