"Am făcut afaceri încă de când am terminatfacultatea, mereu am fost în priză", spune Violeta Moraru, caredeţine un pachet de 85% din acţiunile Perla Covasnei. Funcţia de pecartea sa de vizită este "administrator" şi spune că nu ar putea săse retragă din afaceri. E obişnuită cu un ritm de viaţă alert,lucrând în varii domenii, printre care o fabrică de producţie asticlei, în domeniul vinului, în transport şi apoi în producţia debere. {i asta în ciuda faptului că din vânzarea berii Azuga cătreUrsus Breweries ar fi putut trăi liniştită. Conform unor estimări,valoarea tranzacţiei s-a plasat la 10 milioane de euro. VânzareaAzuga, povesteşte ea, a fost făcută într-un moment bun, "pentru căîn domeniul berii concurenţa este foarte aspră şi o companie micănu poate lupta cu multinaţionalele", explică franc Violeta Moraru.Pe piaţa berii, de altfel, spuma este luată de trei companii caredeţin peste 60% din vânzări: Ursus (filiala locală a SabMiller),Heineken şi Bergenbier (fostă InBev).
Banii obţinuţi din vânzarea Azuga nu se odihnesc însăîn depozite bancare, iar una din ţintele de investiţii era, de maimultă vreme, apa minerală. Aşa se face că, în urmă cu un an şijumătate, când Gheorghe Urs, acţionarul minoritar (cu un pachet de15%) din Perla Covasnei, căuta un investitor, familia Moraru aveafonduri disponibile. "Eram în căutarea unor izvoare de apăminerală, iar cele două surse din Catalina s-au dovedit a fi cecăutam", spune Moraru. Sumele investite până acum în fabrica de laCatalina, ridicată de la zero şi utilată de la cap la coadă cutehnologie nouă, luată în leasing, s-au ridicat la 7 milioane deeuro. Din această sumă, 2 milioane de euro au fost cheltuite pentruconstruirea reţelei de distribuţie şi construirea imaginiimărcii.
Despre negocierile pe care le-a purtat cu GheorgheUrs, în prezent acţionarul minoritar, Moraru povesteşte că "ne-amînţeles foarte bine; într-o lună contractul era deja semnat". Aurmat apoi începerea efectivă a investiţiei, care a fost terminatăîn circa un an. "Fabrica e gata de jumătate de an; partea legală cupunerea în funcţiune a durat mai mult", adaugă Violeta Moraru, careeste cea care vorbeşte despre afacerile familiei; Valerii Morarupreferă să stea mai departe de presă.
Zona Covasnei este cunoscută ca "ţara apelor mineralecarbogazoase", zăcămintele din zonă fiind cercetate de mai bine de70 de ani, afirmă Nicolae Feru, director de cercetare şi dezvoltarea Societăţii Naţionale a Apelor Minerale (SNAM). Instituţia deţinedrept de acordare a licenţelor şi de administrare a izvoarelor deapă minerală în proporţie de 70%. "Din cele şapte foraje din zonăam ales două care au cele mai bune condiţii de exploatare", spuneFeru, care precizează că, pentru a putea fi compatibilă pentruîmbuteliere, o apă minerală trebuie să îndeplinească o serie decondiţii de calitate, de debit, de producţie. "Nu e greu să găseştio apă minerală, dar e dificil să găseşti una care are calităţipentru a fi îmbuteliată", spune Feru. Unele ape conţinmicroorganisme sau prea multe minerale; altele nu sunt stabilechimic sau nu au un debit suficient. SNAM încasează din licenţeleacordate 31 de lei pe mia de litri de apă, la ieşirea dinpământ.
La Catalina, cele două izvoare au îndeplinit toatecondiţiile amintite, precizează Feru. Îmbutelierea, la o capacitatemaximă de 9.000 de sticle pe oră, a început la sfârşitul anuluitrecut, în decembrie, iar în termeni de cotă de piaţă, PerlaCovasnei ar trebui să ajungă la vânzări de 8% din piaţă în cinciani, faţă de 3,5% în prezent, conform reprezentanţilor companiei.Vânzările totale de apă minerală sunt estimate de Violeta Moraru la1,5 miliarde de litri pe an; valoarea vânzărilor anuale se plaseazăla 1-1,2 miliarde de lei (peste 250 de milioane de euro). Îndomeniul apelor minerale, spre deosebire de altele, produseleromâneşti fac regula jocului. Importurile au cote infime, iar peste60% din vânzări, calculează Feru, sunt realizate de cele maivândute cinci mărci - Borsec, Dorna, Izvorul Minunilor, PerlaHarghitei şi Bucovina
"Din cele 55 de branduri de pe piaţă se vând înprezent cam 45", adaugă reprezentantul SNAM. În acest context,partea celor de la Perla Covasnei reprezintă o feliuţă destul desubţire. Anul trecut, firma a înregistrat o cifră de afaceri de 14milioane de lei, faţă de 12 milioane de lei în 2009. Perla Covasneia fost înfiinţată sub denumirea actuală în 1995, iar din 2009,distribuţia a fost preluată de grupul Azuga Waters, care a avutanul trecut vânzări de peste 20 de milioane de lei (5 milioane deeuro), în creştere cu 57% faţă de 2009. Volumul de vânzări ţintitpentru anul în curs este de 50 de milioane de lei, de peste douăori şi jumătate mai mult decât anul trecut. Creşterea spectaculoasăse bazează pe extinderea distribuţiei - dacă anul trecut marca aveadistribuţie regională, fiind prezentă în zece judeţe, până lafinalul anului în curs "vrem să lucrăm cu toate reţelele demagazine", spune Adriana Nicolae, director executiv al PerlaCovasnei.
Profitabilitatea în afacerile cu apă se plasează,conform Violetei Moraru, între 5 şi 10%. Preţul apei creştespectaculos, de la ieşirea din pământ, când mia de litri costă 31de lei, până la poarta fabricii, unde costul unei sticle de apă dedoi litri ajunge la 1 leu. Din acest preţ însă, două treimiînseamnă costul ambalajului. De la poarta fabricii până la raft,apa îşi dublează preţul, ajungând, de pildă, la 2 lei pentru osticlă de 2 litri. Marca Perla Covasnei exploatează resursele dinCatalina şi Malnaş (Braşov), având variantele carbogazoasă şiplată.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
