FirmaamericanăCitigroup Global Markets Limited a fost selectată de Franklin Templeton drept intermediar exclusiv "pentru facilitarea uneia sau mai multor posibile tranzacţii care implică interesele FP în vânzarea, transferul sau altă formă de înstrăinare a unor companii româneşti nelistate de distribuţie şi furnizare de electricitate şi gaze naturale", la care Fondul deţine participaţii minoritare.
Templeton nu face niciun fel de referire cu privire la posibilitatea de a lista aceste pachete de acţiuni, în condiţiile în care a fost unul dintre cei mai înverşunaţi suporteri ai dezvoltării pieţei locale de capital, dar şi ai privatizării prin listare la bursă a Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, cei mai mari producători de energie, dar şi a producătorului de gaze Romgaz, cea mai profitabilă companie din portofoliul statului.
"Nu este nici corect şi nici echitabil ca Fondul să scoată din discuţie listarea la bursă pentru aceste companii din portofoliu mai ales după ce în nenumă rate rânduri a cerut statului să fie transparent şi să listeze la bursă companiile la care e acţionar. Există posibilitatea ca prin vânzarea acestor pachete de acţiuni în afara bursei, Fondul să obţină un profit mai mare şi mai rapid", a spus Dan Armeanu, profesor universitar doctor la Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice.
Oficialii Franklin Templeton nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei.
Cele 13 pachete de acţiuni pe care Fondul le scoate la vânzare valorează 527,6 milioane de euro, calculată în funcţie de valoarea înregistrată în activul net al FP la 31 ianuarie 2012 şi reprezintă 15% din activele nete totale ale fondului.
Templeton poate vinde până la 20% din activele FP fără a cere acordul acţionarilor şi ar putea primi un comision de 1,5% din sumele provenite din vânzarea de active dacă acestea vor fi distribuite către acţionari în următorii doi ani, aşa cum a propus fondul american de hedging Elliott, cel mai mare acţionar FP.
Printre cele mai valoroase sunt participaţia de 12% din GDF Suez Energy cu o valoare de 78 milioane de euro, Enel Distribuţie Muntenia cu 12% din acţiuni în valoare de 77,7 milioane de euro, Enel Distribuţie Banat S.A cu 24% din acţiuni în valoare de 72,9 mil. euro.
Toate participaţiile scoase la vânzare sunt pachete minoritare de acţiuni (între 12 şi 24% din capital), nouă dintre cele 13 companii sunt private fiind controlate de investitori strategici ca giganţii energetici E.ON din Germania, Enel din Italia şi Gaz de France cu sediul la Paris, în timp ce doar patru (Electrica Distribuţie Muntenia Nord, Electrica Distribuţie Transilvania Sud, Electrica Distribuţie Transilvania Nord, Electrica Furnizare) sunt controlate de statul român.
Cele 13 companii de distribuţie energie şi gaze naturale, la care Fondul împarte acţionariatul fie cu grupurile străine, fie cu statul român, au o valoare totală estimată de peste 3,3 miliarde de euro, potrivit evaluărilor realizate de analiştii BCR, în condiţiile unor cifre de afaceri cumulate în valoare de peste 3,5 miliarde de euro şi profituri cumulate de 190 milioane de euro.
Astfel că dacă Fondul ar aduce toate aceste 13 pachete de acţiuni pe bursa de la Bucureşti, capitalizarea bursieră ar creşte cu circa 3,5 miliarde de euro, iar investitorii locali ar avea acces la companii rentabile din sectorul energetic, în condiţiile în care rata de rentabilitate a companiilor energetice controlate de stat (listate sau care se pregătesc de listare) este mai redusă.
Cu toate acestea, analiştii atrag atenţia că ar putea exista piedici în calea procesului de listare.
"Pot exista clauze de preempţiune stabilite de contractele de privatizare care să dea dreptul acţionarului majoritar să facă prima ofertă de cumpărare atunci când Fondul decide să îşi vândă acţiunile. Astfel că este posibil ca acolo unde există aceste clauze cumpărătorul să fie de fapt acţionarul majoritar", a spus Florin Ilie, analist la ING Bank.
O astfel de clauză a existat în cazul participaţiilor CEZ Distribuţie şi CEZ Vânzare pe care FP le-a vândut în 2009 către grupul CEZ pentru 229 milioane de euro. Tranzacţia s-a încheiat la un preţ de 10,7 euro pe acţiune, cu 55% mai mare decât valoarea de piaţă evaluată la sfârşitul 2008, potrivit FP. Fondul a înregistrat un câştig de circa 128,8 milioane euro, cele două participaţii fiind înregistrate în situaţiile financiare la un cost istoric de circa 100,8 milioane euro.
"Ar fi greu de explicat dacă Templeton ar vinde cele 13 participaţii sub valoarea contabilă", a spus Dumitru Beze, preşedintele Asociaţiei Investitorilor pe Piaţa de Capital.
Analiştii mai vorbesc şi despre faptul că nicio companie internaţională nu îşi listează subsidiarele.
Dacă subsidiarele sunt listate, investitorii strategici fac tot posibilul să le delisteze.
"La companiile controlate de un investitor strategic internaţional, listarea nu aduce beneficii pentru că ne putem aştepta să se întâmple acelaşi lucru ca laDaciasau Terapia, după ce a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni de la statul român investitorul strategic a făcut o ofertă de preluare minoritarilor şi a delistat compania", a conchis analistul financiar Dragoş Cabat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
