Problema recuperării banilor de la Rompetrol Rafinare - Petromidia a revenit în atenţia Guvernului la un an şi jumătate după ce statul a primit acţiuni în locul sumei de 516 mil. euro pe care o avea de recuperat de la companie.
Suma reprezenta contravaloarea obligaţiunilor emise de Petromidia în 2003, înainte de listare, în contul datoriilor istorice ale companiei, care erau deţinute de Ministerul Finanţelor şi ar fi trebuit răscumpărate de companie în septembrie 2010.
Transformarea datoriilor Petromidia în obligaţiuni pe şapte ani a fost un cadou făcut de guvernul Adrian Năstase - cu aprobarea Parlamentului, care a aprobat ordonanţa respectivălui Dinu Patriciu, proprietarul de atunci al rafinăriei, care i-a permis acestuia să contracteze credite şi să investească în modernizarea rafinăriei, pe care a vândut-o în 2007 grupului kazah KazMunaiGaz, la pachet cu grupul Rompetrol.
Tranzacţia din august 2007 l-a făcut miliardar pe Patriciu, care ar fi încasat circa 1,6 mld. dolari. În schimb, kazahii au preluat compania cu tot cu datoriile acesteia, iar sarcina răscum părării obligaţiunilor, în valoare totală de 570 mil. euro, a rămas asupra lor.
În 2010, cu câteva luni înainte de termenul de răscumpărare, kazahii i-au plătit statului circa 54 mil. euro, iar pentru restul obligaţiunilor de 516 mil. euro au folosit opţiunea de conversie în acţiuni. Astfel, statul s-a trezit fără să vrea acţionar minoritar la Rompetrol Rafinare, cu o participaţie de 44,7%.
Prin conversia obligaţiunilor în acţiuni statul a pierdut pe loc peste 230 mil. euro, având în vedere că acţiunile primite valorau la 30 septembrie 2010 circa 280 mil. euro la preţul de atunci de pe bursă.
Ministerul Finanţelor a atacat în instanţă conversia obligaţiunilor şi majorarea de capital. Reprezentanţii statului au motivat că Rompetrol ar fi trebuit fie să răscumpere integral obligaţiunile, fie să le transforme integral în acţiuni, ultima variantă fiind echivalentă cu revenirea rafinăriei sub controlul statului.
Kazahii s-au înarmat însă cu cei mai puternici avocaţi de pe piaţă, apelând la serviciile a trei mari case de avocatură (NNDKP - Nestor, Ţuca Zbârcea şi Asociaţii şi Muşat & Asociaţii) şi au reuşit să câştige procesele, astfel că în iulie 2011 statul a redevenit în mod oficial acţionar la Rompetrol Rafinare.
Guvernul Boc a alcătuit o comisie care să negocieze cu kazahii recuperarea banilor, soluţia legală rămasă la dispoziţia statului fiind vânzarea pachetului de acţiuni către Kaz MunaiGaz. KMG este companie de stat, astfel că problema este şi una diplomatică.
Guvernul Boc nu a reuşit însă după un an şi jumătate de la conversia obligaţiunilor să prezinte public o soluţie privind recuperarea banilor de la kazahi deşi au circulat "pe surse" mai multe informaţii, inclusiv aceea că România ar putea primi ţiţei de la kazahi în locul banilor.
Acum, problema a ajuns în atenţia noului guvern condus de Mihai Răzvan Ungureanu. Acesta a decis marţi "relansarea" negocierilor cu grupul Kaz MunaiGaz pentru recu perarea creanţelor statului la Rom petrol, grupul de negociere urmând să fie con dus de diplomatul Mihnea Constan tinescu.
"Premierul a decis relansarea procesului de negociere pentru recuperarea creanţelor Rompetrol prin reaşezarea comisiei inter ministeriale care realizează acest demers. Conducerea grupului inter ministerial îi revine acum Ministerului Afacerilor Externe şi i-a fost atribuită ambasa dorului cu însărcinări speciale Mihnea Constantinescu. Până pe 5 aprilie trebuie ca această comisie să îşi reevalueze poziţiile şi să reanalizeze punctul de vedere românesc în procesul de negociere cu acţionarul majoritar KazMunaiGaz", a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului Dan Suciu, citat de Mediafax.
Diplomat de carieră, Mihnea Constantinescu a lucrat ca director de cabinet al premierilor Călin Popescu Tăriceanu (PNL) şi Adrian Năstase (PSD).
Principala problemă este că valoarea acţiunilor deţinute de stat la Petromidia este în picaj, pe măsură ce datoriile companiei cresc şi pierderile se acumulează. La începutul lui 2010, când kazahii au făcut o ofertă de 90 mil. euro pentru preluarea participaţiilor acţionarilor minoritari ai Rompetrol Rafinare, compania avea o valoare contabilă (capitaluri proprii) de 1,15 mld. lei (circa 290 mil. euro) şi datorii de aproape 4 mld. lei (circa un mld. euro). Preţul oferit atunci minoritarilor a fost de 0,0751 lei/acţiune, iar printre cei care au încasat milioane de euro de la kazahi s-a numărat şi senatorul UDMR Attila Verestoy.
Între timp, preţul acţiunilor a scăzut la jumătate (ieri era de 0,0363 lei/acţiune), în condiţiile în care doar în ultimii doi ani (2010 şi 2009) compania a înregistrat pierderi de 1,39 mld. lei (330 mil. euro), iar capitalurile proprii au devenit negative. În schimb, datoriile totale au crescut cu 2,6 mld.lei, până la 6,6 mld. lei, deşi între timp au fost şterse datorii de circa 2,1 mld. lei prin conversia obligaţiunilor în acţiuni.
Explicaţia o reprezintă împrumuturile mari luate de companie de la acţionarul majoritar, grupul Rompetrol respectiv de la kazahi, care au ajuns la finalul anului trecut la 3,62 mld. lei, faţă de 2,47 mld. lei la finalul lui 2009.
Creşterea se datorează şi faptului că aceste împrumuturi sunt în dolari, iar în ultimii doi ani cursul dolarului a crescut cu aproape 14%. Datoriile sunt rostogolite în fiecare an prin acte adiţionale, însă este cert faptul că Rompetrol Rafinare este dependentă de acţionarul majoritar. În plus, chiar dacă ar fi acţionar majoritar al companiei, statul nu ar recupera prea mult, având în vedere că toate activele importante sunt gajate în favoarea grupului Rompetrol pentru împrumuturi.
Pierderile companiei se explică şi prin faptul că aceasta se aprovizionează cu ţiţei din Kazahstan de la acţionarul majoritar plătind preţul pieţei, în timp ce activitatea de rafinare şi distribuţie generează pierderi.
Astfel, spre deosebire de Petrom, care a avut anul trecut profit record ca urmare a creşterii preţului carburanţilor, Rompetrol Rafinare are pierderi, iar întregul profit ajunge la furnizorul de ţiţei, adică la kazahi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
